sarutul soarelui

Sarutul soarelui

Expunerea excesiva la soare poate conduce la aparitia cancerului de piele, precum si la ridarea si imbatranirea prematura a pielii. Pe de alta parte insa, in doze corespunzatoare, razele solare au efecte benefice asupra organismului.

Care sunt efectele benefice ale razelor solare?

In primul rand, soarele omoara microbii. Acesta este unul dintre motivele pentru care este important sa scoatem la soare, in aer liber, covoarele, paturile si plapumile pe care nu le putem spala in mod regulat. Expunerea cu masura la soare confera pielii o stralucire si un aspect sanatos, crescandu-i elasticitatea si facand-o mai pliabila. O piele moderat bronzata este mai rezistenta la infectii si la arsuri solare decat pielea nevazuta de soare. Apoi, soarele are capacitatea de a spori buna dispozitie si de a ridica moralul. Totul este sa nu va expuneti prea mult si sa nu ajungeti sa suferiti arsuri. Alaturi de exercitiile fizice active, lumina soarelui constituie un foarte eficient tratament adjuvant in caz de depresie acuta sau cronica - lucru pe care ar trebui sa nu-l uitam in timpul lunilor reci si intunecoase ale iernii. Un lucru si mai important este acela ca, sub actiunea razelor solare asupra pielii, organismul fabrica vitamina D. Aceasta vitamina face posibila absorbtia calciului din intestin si ajuta organismul sa cladeasca oase puternice. in felul acesta, soarele previne aparit|a rahitismului atat la copii, cat si la adulti si ajuta la prevenea osteoporozei. Razele solare mai au si alte efecte benefice asupra organismului: scad nivelul colesterolului, intaresc sistemul imunitar, grabesc vindecarea articulatiilor umflate in puseurile de activare a artritei usureaza unele simptome ale sindromului premenstrual.

Care ar fi efectele daunatoare ale razelor solare?

Expunerea excesiva la soare reprezinta unul dintre factorii de risc majori in aparitia cancerului de piele - in special in cazul persoanelor cu piele deschisa la culoare si care au un regim alimentar bogat in grasimi. De asemenea, este bine sa stiti ca arsurile solare de la nivelul pielii sunt periculoase pentru oricine. Fiecare arsura distruge o parte de tesut sanatos si viu. Arsurile repetate produc modificari ireversibile, care pot pune temelia aparitiei cancerului de piele. In plus, de parca cele de mai sus nu ar fi suficiente, arsurile repetate si chiar bronzarea intensa distrug treptat tesutul elastic si glandele uleioase ale pielii, ducand la aparitia ridurilor si la imbatranirea prematura a acesteia.

Care ar fi cateva dintre principiile calauzitoare care ne pot asigura o expunere benefica si lipsita de riscuri la razele solare?

Bronzarea moderata are efect protector: Este ca si cum ti-ai pune ochelari de soare pe piele. Trebuie insa sa va cunoasteti foarte bine toleranta personala la soare. Persoanele cu ten deschis sau cu parul roscat trebuie sa inceapa expunerea la soare cu 5 minute pe zi. Persoanele brunete pot incepe cu 15 minute pe zi. O tinta realista pentru majoritatea persoanelor este o expunere de 20-30 de minute pe zi a unei suprafete corporale cat mai mari posibil. Aveti mare grija ca niciodata sa nu ajungeti la arsuri din cauza expunerii excesive la soare. Purtati haine protectoare, ochelari de soare sau aplicati pe suprafata pielii creme-ecran, daca este necesar.

Fiti atenti cu precadee in timpul zilelor noroase si iarna, cand pamantul este acoperit cu un strat alb de zapada. Daca urmeaza sa plecati intr-o excursie sau in concediu, antrenati-va pielea macar cu cateva zile inainte, expunand-o progresiv la soare pana ce capata o culoare roz. Cateva minute de expunere a pielii mainilor si fetei la soare in fiecare zi sunt suficiente pentru sinteza intregii cantitati de vitamina D de care organismul dumneavoastra are nevoie. Lasati soarele sa patrunda nestingherit in interiorul locuintei dumneavoastra in fiecare dimineata. Sanatatea si moralul dumneavoastra vor avea numai de castigat. De mii de ani, soarele a fost recunoscut ca fiind mijlocitorul vietii. Astazi, stim insa ca razele lui pot fi atat vindecatoare, cat si distrugatoare, ca pot fi sarutul vietii sau al mortii. Totul depinde de modul cum le folosim. Cel mai de temut drog din lume. Este bine stabilit faptul ca fumatul constituie o grava amenintare la adresa sanatatii publice. in intreaga lume, exista la ora axiala 1,1 miliarde de fumatori. in tarile dezvoltate, 41% dintre barbati si 21% dintre femei fumeaza in mod regulat. In tarile in curs de dezvoltare, 50% dintre barbati si 8% dintre femei fumeaza. Numarul femeilor care fumeaza este in crestere in multe tari. in fiecare an, se fumeaza 6.000 miliarde de tigari. In aceste conditii, nu este de mirare ca in fiecare an se produc in lume 3.000.000 de decese datorate tutunului, 1/3 dintre ele producandu-se in tarile in curs de dezvoltare. Daca actualele tendinte persista, tutunul va cauza aproximativ 10.000.000 de decese pe an, in urmatorii 20-40 de ani, dintre care 70% in tarile in curs de dezvoltare. (Date dintr-un document OMS publicat recent - 1995.) In Romania, exista astazi peste 10.000.000 de fumatori. in zonele urbane, 44,6% dintre barbati si 19,9% dintre femei fumeaza in mod regulat. In mediul rural, 40,5% dintre barbati si 9,3% dintre femei fumeaza regulat. Date statistice confirma mereu si mereu ca tutunul este drogul cel mai de temut din lume. Date recente confirma faptul ca riscurile legate de tabagism sunt cu mult mai mari decat se credea pana acum, indeosebi atunci cand fumatul a fost deprins in timpul adolescentei. Un fumator din doi risca sa moara intr-o buna zi din cauza tigarii. De fapt, tutunul ucide in fiecare an mai multi oameni decat reusesc s-o faca accidentele rutiere, incendiile, celelalte droguri, SIDA si crimele la un loc. Ceea ce este si mai trist este faptul ca tutunul ucide si mii de fumatori involuntari - persoane nevoite sa respire fum de mana a doua. Intr-adevar, tabagismul constituie cel mai mare factor de risc evitabil de deces prematur, de incapacitate si de boala.

In ce fel duce fumatul la aparitia cancerului pulmonar?

Caile respiratorii ale omului normal sunt captusite cu milioane de perisori minusculi, numiti cili. Acesti cili actioneaza asemenea unor periute, protejand canalele aeriene de praf, gudroane si alte corpuri straine, pe care le matura in susul acestora pana ce pot fi scuipate afara. De fiecare data insa, cand o rafala de fum de tigara se abate asupra acestor cili, miscarile lor devin mai lente si in scurt timp inceteaza cu totul. Ca urmare, gudroanele din fumul de tigara se fixeaza pe peretii cailor aeriene si incep sa se insinueze printre celulele care le captusesc pe dinauntru. Cu timpul, aceasta iritatie continua transforma unele dintre aceste celule in celule canceroase. Aceasta transformare necesita mai multi ani. O data aparut insa, cancerul isi croieste drum din ce in ce mai adanc in plamani. Si de cele mai multe ori, atunci cand este descoperit, nu se mai poate face nimic.

Este cancerul pulmonar principala cauza de deces la fumatori? Nicidecum. In Romania, cancerul pulmonar produce cca 10.000 de decese pe an (din pacate, nu exista date statistice recente precise). in schimb, fumatul este raspunzator de 30% din decesele prin boala coronariana, care in anul 1993 s-au cifrat in Romania la cca 50000. Prin urmare, cca 115.000 din decesele prin boala coronariana s-au datorat fumatului, plus un numar si mai mare de decese prin Hlidente vasculare cerebrale. Nicotina si monoxidul de carbon constituie principalii factori incriminati in favorizarea aparitiei bolilor cardiovasculare. Nicotina produce vasoconstrictie in special in teritoriul arterelor mici, privand astfel inima, creierul, plamanii si alte organe vitale de oxigenul de care au atata nevoie. Pe de alta parte, nicotina produce o senzatie de bine, de relaxare, acesta fiind si principalul motiv pentru care atatia oameni aleg sa fumeze. in plus, nicotina da dependenta. Monoxidul de carbon interfereaza in mod direct cu capacitatea globulelor rosii de a transporta oxigenul. Aceasta duce la aparitia senzatiei de lipsa de aer, la scaderea rezistentei si favorizeaza si accelereaza procesul de ingustare si de astupare a arterelor (ateroscleroza).