
Generatia carbogazoasa
Generatia noastra a ajuns sa consume mai multe bauturi racoritoare decat apa. Romanul de astazi consuma, in medie, doua sticle cu bauturi racoritoare pe zi, si acest lucru este valabil si in dreptul femeilor si copiilor. Multi isi fac griji cu privire la implicatiile pe care aceasta situatie le-ar putea avea asupra sanatatii.
Bine, dar oare nu constituie bauturile racoritoare un mijloc mai eficient pentru a-i ajuta pe oameni sa bea mai multe lichide?
Luati un pahar de apa, adaugati opt-douasprezece lingurite de zahar, amestecati apoi in lichidul obtinut o anumita combinatie de chimicale si veti obtine o bautura racoritoare. Aportul excesiv de zahar pe care bauturile racoritoare il aduc produce cel putin cinci efecte secundare nedorite. Dezechilibrarea balantei nutritive. O bautura racoritoare contine intre 120 si 180 de calorii provenite din zahar, insa nici un fel de alte substante nutritive. O femeie adulta care nu depune eforturi fizice deosebite are nevoie de numai 1.200-1.600 de calorii/zi pentru a-si mentine greutatea optima si pentru a-si pastra sanatatea. Daca aceasta femeie serveste doua-trei bauturi racoritoare, rezulta ca portia sa de hrana pentru ziua respectiva este considerabil micsorata, deci si aportul de substante nutritive. Cu timpul, acest dezechilibru ii poate impingi statusul nutritional pe marginea prapastiei. La fel stau lucrurile si in cazul barbatilor sedentari, cu un necesar caloric de 1.600-2.400 de calorii/zi. Depunerea excesiva de grasime. in cazul in care caloriile provenite din bauturile racoritoare sunt adaugate celor provenite din alimentp excesul caloric se va depune sub forma de grasime. Destabilizarea nivelului zaharului sangvin. Caloriile provenite din zahar patrund prea repede in torentul sangvin din cauza lipsei fibrelor alimentare, crescand nivelul zaharului din sange si provoca o crestere temporara a disponibilului de energie. Dar atunci cand nivelul zaharului sangvin creste, pancreasul elibereaza in sange insulina, pentru a readuce la normal nivelul zaharului, aceasta producand o scadere a energiei disponibile. Aceasta succesiune de evenimente biochimice favorizeaza intrarea intr-un cerc vicios, in care se consuma la intervale scurte bauturi racoritoare si gustari dulci de tot felul. incetinirea digestiei. In momentul in care o bautura dulce ajunge intr-un stomac ocupat cu prelucrarea altor alimente, digestia se incetineste sau se opreste automat, pana ce noile calorii sunt rezolvate. Bineinteles ca o singura bautura racoritoare, servita la ocazii, nu ridica probleme deosebite din acest punct de vedere, insa, daca aceste bauturi se servesc de mai multe ori pe zi, stomacul are de facut fata unui efort mult mai mare decat in mod normal, iar digestia este ingreunata. Cresterea secretiei acide a stomacului. Majoritatea bauturilor racoritoare - inclusiv cele carbogazoase - cresc secretia de acid la nivelul stomacului. Aceasta crestere se produce, de obicei, dupa ce bautura respectiva a parasit stomacul, ceea ce produce asa-numitul efect de rebound secretor acid. Nu-i de mirare ca bauturile dietetice devin tot mai populare. Reprezinta acestea o solutie satisfacatoare? Aceste bauturi rezolva problema zaharului, dar dau nastere altor motive de ingrijorare. Aditivii folositi pentru a da culoare, aroma sau pentru a indulci ori conserva aceste bauturi au deseori un efect iritant asupra mucoasei stomacului. Unele dintre aceste substante sunt substante chimice, pe care organismul trebuie sa le detoxifice si apoi sa le elimine. Majoritatea bauturilor racoritoare, fie ca sunt dietetice sau nu, contin acid fosforic, o substanta chimica foarte puternica, folosita la gravarea sticlei. Consumul de fosfor este oricum prea ridicatfla zilele noastre, organismul fiind silit sa elimine excesul pe cale renala, prin combinarea fosforului cu calciul. Avand in vedere temerile, altfel indreptatite, pe care raspandirea osteoporozei le starnesti), faptul ca fiecare bautura racoritoare pe care o consumam continuo cantitate de fosfor, care prin eliminare ia cu el si putin calciu, pdate constitui un risc prea mare pentru multi dintre noi.
Atunci care este calea cea mai sigura de acoperire a nevoii de lichid a organismului?
Apa este bautura perfecta. Nu contine nici o calorie, nu necesita nici un fel de efort de digestie, nu irita tubul digestiv si este mediul ideal pentru desfasurarea proceselor vitale. Cata apa ar trebui sa bem? Suficient pentru ca urina sa ramana decolorata - aprox. 6-8 pahare/zi. Un popor de rumegatori Americanii cheltuiesc cca 10 miliarde de dolari in fiecare an pe gustari sarate, cum ar fi cartofii pai, floricelele de porumb si cel putin inca pe atat pe gustari dulci. in ce ne priveste pe noi, romanii, cifrele sunt cu siguranta mai mici, insa, la nivel individual, consumul de gustari servite intre mese tinde sa rivalizeze cu cel al americanilor. Dar nu-i asa ca avem nevoie de gustari? Am auzit ca e dificil sa obtii toate substantele nutritive de care ai nevoie fara aceste gustari. Aceasta parere isi are obarsia in constatarile desprinse din studiile facute asupra copiilor care nu primesc suficienta hrana la mesele principale sau carora nu li se face suficient de foame pentru a consuma toate caloriile de care au nevoie. In ceea ce ne priveste, suntem foarte putini cei care realmente stim ce este foamea. in zilele noastre, copiii sunt alimentati aproape continuu inca de la nastere, lucru care, in anii de mai tarziu, devine un obicei care ne face sa ne asemanam cu rumegatoarele. Totusi gustarile frecvente ajuta la tinerea in frau a apetitului, nu-i asa? Mananci cate un pic la fiecare 1-2 ore si astfel nu ti se mai face foame, nu mai mananci peste masura si astfel nu te mai ingrasi! Realitatea este ca bauturile si gustarile servite intre mese pot furniza chiar mai multe calorii decat necesarul pentru intreaga zi. Sa presupunem, spre exemplu, ca la gustarea de la ora zece serviti o cafea cu smantana si zahar si o gogoasa umpluta cu gem. Sa adaugam o bautura racoritoare si un baton de ciocolata, servite in primele ore ale dupa-amiezii, plus gustarea din orele tarzii ale dupa- amiezii, formata dintr-o cafea cu smantana si cu zahar, servita cu trei biscuiti. In fine, sa mai adaugam ceea ce se serveste de obicei in timpul urmaririi programului TV: o bautura racoritoare, zece cartofi pai si cinci uscatele cu branza. Daca cele enumerate pana acum va suna familiar, este cazul sa va faceti griji, pentru ca aceste gustari totalizeaza un surplus de 1.500 de calorii/zi. Nu degeaba se spune: Cu cat sunt mai mari gustarile, cu atat vor fi mai largi pantalonii. Multi au descoperit ca secretul dobandirii controlului asupra greutatii corporale este renuntarea la orice gustare servita intre mese. Bine, dar eu personal nu pot supravietui o zi intreaga fara sa apelez la aceste gustari-stimulent! Este foarte posibil sa fie asa, insa lucrurile stau astfel pentru ca v-ati deprins sa consumati alimente rafinate, sarace in fibre si bogate in in zahar, precum si prea putine hidrocarbonate (glucide) complexe in (amidonuri). Astfel, un mic dejun format din fulgi de cereale indulIcite si suc de portocala (sau dintr-o cafea si o gogoasa) va fi repede digerat. Zaharurile vor trece rapid in sange, crescand nivelul zaharului sangvin si determinand o scurta stare de bine. Aceasta insa nu dureaza prea mult, pentru ca, de indata ce scade nivelul zaharului in sange, se instaleaza o stare de slabiciune, de vlaguire asa de marcata, incat parca striga sa fie alinata cu o noua bautura sau gustare. Si ciclul se repeta. Pe de alta parte insa, un mic dejun format din cereale integrale fierte, din paine integrala (sau Graham) si din cateva fructe proaspete, consumate ca atare, este in masura sa furnizeze un flux continuu de energie pe tot parcursul diminetii. In mod similar, un pranz bogat in hidrocarbonate complexe si fibre va realiza acelasi I lucru pentru intreaga perioada a dupa-amiezi