grasimea organismului

De ce se face atata caz de grasimea din alimentatie?
Se afla in libertate un raufacator viclean, care ucide si invalideaza pe neobservate, in fiecare an, mai multi romani decat toate razboaiele acestui secol la un loc. Numele lui? Grasimea din alimente. Vreti sa spuneti ca consumul de grasime ne poate ucide? Excesul de grasime din alimentatie este din ce in ce mai mult incriminat ca fiind componenta cea mai daunatoare a dietei omului modern. Acel duo mortal - excesul de grasime si lipsa fibrelor alimentare - este legat astazi in mod convingator de aparitia si agravarea unei intregi serii de probleme de sanatate, cum ar fi boala coronariana (cardiopatia ischemica), litiaza biliara, constipatia, apendicita, cancerul de colon, san si prostata, accidentele vasculare cerebrale, diverticulita si guta - ca sa numim doar cateva. Si lista continua sa creasca.
Bine, dar nu-i asa ca avem nevoie de grasime pentru a fi sanatosi?
Grasimea este o parte vitala a oricarei celule vii. De asemenea, grasimea reprezinta combustibilul de rezerva al organismului. De aceea, n-am putea fi sanatosi daca grasimea ar lipsi din alimentatia noastra. Problemele apar din cauza ca cei mai multi dintre noi consumam prea multa grasime, deseori in forme pe care organismul nu le poate  prelucra cu usurinta. Ca sa intelegem mai bine acest lucru, sa folosim analogia cu o masina. Toata lumea stie ca o masina functioneaza cel mai bine cu combustibil corespunzator (specific). Sigur ca am putea face o masina sa mearga si cu petrol lampant, insa lucrul acesta ar fi un dezastru pentru motorul ei. in mod asemanator, orgaanismul are de suferit atunci cand i se ofera un combustibil de calitate mai slaba, desi consecintele nu apar la fel de repede ca in cazul unei masini, gratie marilor rezerve pe care orice organism sanatos le are. Pana la 90% din ficat sau rinichi pot fi distruse si abia dupa aceea organele respective intra in insuficienta. in momentul in care apar primele dureri anginoase sau chiar primul atac de cord, diametrul arterelor coronare este deja ingustat, in puncte strategice, cu 80-90%.
Cum dauneaza excesul de grasime organismului?
Prezenta unei cantitati excesive de grasime in alimentatie pune bazele dezvoltarii procesului de ateroscleroza, care nu este altceva decat o ingustare si o rigidizare a arterelor vitale, care furnizeaza organismului hrana si oxigen. Excesul de grasime creste vascozitatea si aderenta sangelui, incetinind circulatia si ducand la alipirea globulelor rosii una de alta, intocmai ca monedele intr-un fisic. in aceasta stare agregata, globulele rosii sunt incapabile sa se incarce la capacitate maxima cu oxigen si sa navigheze prin capilarele microscopice. Private de oxigen si de celelalte substante nutritive, celulele organismului devin tot mai susceptibile la lezare, imbolnavire si moarte. Majoritatea alimentelor bogate in grasimi sunt incarcate si cu colesterol, substanta care lezeaza peretele interior al arterelor. Organismul reactioneaza prin acoperirea acestor leziuni cu celule, in conditiile prezentei in sange a unui exces de grasimi si colesterol, organismul aplica tot mai multe bandajuri” de acest fel, unul peste altul, pana ce se formeaza placile ateromatoase. Iar atunci cand aceste placi cresc suficient de mult pentru a ingusta sau chiar obstrua arterele coronare care hranesc inima, apare infarctul de miocard. Atunci cand acest lucru se petrece in arterele care hranesc creierul, are loc un accident vascular cerebral. Unii dintre produsii secundari de digestie a grasimilor par a fi implicati in aparitia si dezvoltarea anumitor tipuri de cancer. Atunci cand peretii intestinului gros nu sunt protejati de fibre alimentare, aceste substante produc deseori iritatie si inflamatie la acest nivel si pot constitui un factor important in aparitia colitei si cancerului de colon. Pe alta linie, s-a demonstrat ca excesul de grasime din sange inhiba productia de celule cu rol imunitar, lucru care favorizeaza aparitia si a altor cancere, cu alta localizare. De asemenea, este binecunoscut astazi faptul ca dietele cu continut crescut de grasime scad eficienta mecanismului insulinic al organismului, ducand astfel la diabet. In plus, cantitatea de grasimi saturate din alimentatie afecteaza puternic nivelul colesterolului sangvin.
Ce se poate face pentru a evita aceste probleme?
Trebuie sa practicam o chirurgie radicala asupra oricarei surse de grasime din alimentatie. Untul, margarina, produsele de intins pe paine, uleiurile pentru gatit si de salata sunt aproape 100% grasime. Carnea, branzeturile, ouale si laptele integral au in medie intre 50 si 80% din calorii reprezentate de grasime.
Mai mult, trebuie sa ne obisnuim sa consumam mult mai multe fibre alimentare. Fructele, zarzavaturile, cerealele integrale si legumele castiga tot mai mult in popularitate. Si nu intamplator, caci, daca tinem cont de faptul ca aceste alimente vegetale sunt bogate in fibre, sarace in grasime si lipsite de colesterol, putem observa ca ele reprezinta alegerea ideala. Numaratoarea inversa.  Ce anume poate transforma o substanta normala, utila si sanatoasa intr-un ucigas periculos? Cum este posibil ca ceva din care sunt sintetizati hormonii sexuali, care ajuta la cladirea unor oase puternice si care echilibreaza raspunsul organismului la stres sa poata reduce aportul de oxigen si sa lezeze organe si tesuturi vitale? Colesterolul este atat erou, cat si raufacator. Desi nu putem trai fara el, in cantitati excesive ne ucide.
Nivelul colesterolului sangvin constituie, singur, cel mai important factor pentru determinarea riscului de imbolnavire a aparatului cardiovascular. Bolile acestui aparat se afla in capul listei cauzelor de deces pe plan national. O persoana cu un nivel al colesterolului sangvin de 260 mg% (6,8 mmol/1) are o probabilitate de patru ori mai mare de a suferi un atac de cord mortal fata de o alta persoana al carei colesterol este sub 200 mg% (5,1 mmol/1).