alte boli digestive

ALTE BOLI DIGESTIVE sunt: colecistitele si angiocolitele acute, ocluziile intestinale (ocluzia colonului descendent de obicei, prin carcinom de colon), volvulusul colic de obicei interesand sigmoidul, cancerul de colon stenozant, ocluzia mezenterica,de obicei depistata necroptic si colita ischemica. Aproape toate aceste afectiuni, apar mai frecvent la varstnicii obezi. Pot fi originea unui abdomen acut (cand diagnosticul se pune de obicei tardiv). Prognosticul este foarte rezervat, iar tabloul clinic este initial estompat, sters. Din patologia inflamatoare a peritoneului, mai frecvent se intalneste apendicita (letala de obicei la varstnic), cu evolutie si semne atipice, frecvent conducand la peritonita. Alte cauze de abdomen acut la varstnici, sunt ulcerele gastroduodenale, hemoragiile prin ruptura arterei epigastrice, fisurarea unui anevrism de aorta. In toate bolile digestive ale varstnicului, ca si in celelalte, modificarile psihice dau o coloratura specials si pot fi un obstacol serios in calea vindecarii, conducand adesea la exitus.

INCONTINENTA ANALA, este o infirmitate frecventa, cu repercursiuni grave psihosociale, fiind alaturi de incontinenta de urina, escarele de decubit si de dementa, una din marile probleme ale ingrijirilor si asistentei varstnicului. Ea consta in pierdere involuntara a materiilor fecale si a gazelor prin orificiul anal. Se asociaza de obicei cu incontinenta de urina si cu deteriorarea psihica avansata. Apare in demente, accidente vasculare cerebrale, afectiuni ale maduvei, polinevrite, diabet, abcese rectale, hemoroizi, fisuri anale, cancere recto sicmoidiene si constipatia cronica. Cea mai importanta incontinenta anala este cea neurogena, in geriatrie. Aceasta duce la pierderea controlului sfincterian. Tratamentul este descurajant si se reduce la incercari de reeducare si la ingrijiri generale. Se pot practica clisme, administra purgative etc.

DIABETUL ZAHARAT TARDIV
Este o boala metabolica cronica, care are drept cauza principala deficitul absolut sau relativ de insulina si se caracterizeaza prin perturbarea predominanta a metabolismului glucidic, cu hiperglicemie, glicemii pe nemancate ce depasesc 120 mg%, prezenta de glucoza in urina, alaturi de afectarea $i a celorlalte metabolisme (lipidic si protidic). Clinic se deosebeste: - Diabetul zaharat de tip I, insulino-dependent, care se echilibreaza numai prin tratament cu insulina. Se intalneste 15 - 20% din cazuri. Apare la copil (diabetul juvenil), la adolescent, la adultul tanar dar adeseori si la varstnici peste 60 - 65 ani (diabetul senil). - Diabetul zaharat de tip II, insulino-independent, care apare in genere dupa 40 de ani, la persoanele obeze. Din aceasta categorie face parte si diabetul care apare dupa 65 – 70 de ani, care se datoreste aterosclerozei vaselor pancreatice. Este cel mai frecvent intalnit. La varstnici, diabetul zaharat este rclativ frecvent (4 - 10% din populatia de peste 65 de ani), apare in special la femei, este mai rar insulino-independent si de obicei insulino-independent. Lipseste caracterul ereditar, domina ateroscleroza pancreatica, debutul este insidios, este descoperit cu prilejul unui episod infectios intercurent, evolutia este lenta si se manifesta prin triada clasica: poliurie, polifagie, polidipsie. Se intalneste si un asa zis diabet imbatranit, diabetul de maturitate, cu debut in jurul varstei de 40 de ani, care tratat corect evolueaza pana la batranetc. Cu inaintare in varsta, scade toleranta la glucide, si se reduc numeric celulele betasecretoare de insulina. Glicemia are valori de peste 130 mg%. Mai recent se admit limite superioare de 150 mg% pe nemancate si 200 mg% postprandial. Cateva caracteristici ale diabetului la varstnic: - Frecventa mai mare a diabetului latent (40%) - Hipertiroidismul, favorizeaza hiperglicemia si glicozuria. - Obezitatea este un factor net predispozant. - Debutul este insidios, iar formele iatrogene (medicamentoase: Nefrix, Cortizon), sunt rclativ frecventc. - Riscul metabolic major este coma hiperosmolara.
- Microangiopatia diabetica, adica interesarea arterelor mici este rara (glomeruloscleroza, retinopatia diabetica, unele neuropatii). Predomina macroangiopatia, adica interesarea vaselor mari (cerebrale, coronariene, arterele membrelor inferioare) cu accidente : - vascularocerebrale, infarct miocardic, insuficienta cardiaca, arterite periferice. - Arteriopatia membrelor inferioare, complicate frecventa, are o simptomatologie mai frusta. Uneori prezenta arteriopatiei periferice evidentiaza un diabet ignorat. Dintre complicatiile acute, ale diabetului zaharat, Cea mai severa este coma hiperosmolara, neacidocetozica. Apare la diabetici insulinoindependenti, tratati insuficient sau ignorati. Poate fi declansata de lipsa insulinei, diuretice tiazidice, cortizon, hipotermie cu scaderea consumului de glucoza, aport exagerat de glucide, infectii, deshidratari, neoglucogeneza exagerata. Coma este vigila. Se descriu doua tipuri de manifestari: - neurologice (hiperreflectivitate, semnul lui Babinski pozitiv, tremuraturi, convulsii generalizate, incontinenta de urina) si - semne de deshidratare (piele uscata, limba prajita, deglutitie dificila, globi oculari hipotomici). La acest tablou se adauga hipertensiunea arteriala, lipsa mirosului de acetona prin lipsa corpilor cetonici, si respiratiei Kusmaul. Hiperglicemia este foarte mare. Alte complicatii sunt:  - Coma diabetica clasica, hiperglicemica, este mai rara. - Coma hipoglicemica, este frecventa la varstnic. Hipoglicemia este un pericol real pentru batrani, in conditiile abuzului de sulfamide hipoglicemiante. - Complicatii infectioase, mai frecvent urinare (de obicei la femei), cutanate si pulmonare. Tratamentul diabetului zaharat senil, include dieta si medicatia hipoglicemianta. Dieta trebuie sa asigure glucide 30 - 35% din ratia calorica (150 - 200 g/zi), proteine 15 -20% (1,25 - 1,50 g/kg greutate/zi), si grasimi 30 - 35% din ratia calorica, (40 - 60 g/zi). Aportul de lichide trebuie sa fie suficient, mai ales vara, iar sarurile minerale si vita-minele administrate in cantitate normala. Mesele mai frecvente si la ore regulate. Dupa 1. Mincu 40% beneficiaza numai de dieta, iar restul de insulina si tratament oral. Combaterea obezitatii este obligatorie, iar exercitiul fizic, in sedinte mici, necesar.

PATOLOGIA GERIATRICA A SANGELUI.
La batrani apare o deshidratare care influenteaza echilibrul hidroelectrolitic intracelular, scad proteinele (serinele) si cresc globulinele si lipidele. Adeseori apare scaderea fierului din sange.

ANEMIA, apare frecvent la batrani, prin imbatranirea hematopoezei. Se datoreste deficitului factorilor eritropoetici necesar formarii Hb (Fe, Vitamina B12, Acid folic, proteine, vitamina B6). La aparitia anemiei contribuie mai multi factori, ce pot aparea si dupa unele medicamente sau malmutritie. In general este bine tolerata. Cele mai obisnuite tipuri de anemie care apar la varstnic sunt: - anemia feripriva, mai frecventa la femei si la barbatii de peste 60 de ani prin sangerari digestive, malmutritie, neoplasme si hemopatii maligne, infectii severe, medicatie antiinflamatoare si analgezica (salicilati). - anemia pernicioasa (Biermer), datorita lipsei vitaminei B12. Este in relatie mai ales cu tiroidopatiile si diabetul zaharat. Pot sa agraveze o insuficienta cardiaca preexistenta. Simptomele neurologice sunt mai putin severe, dar tulburarile psihice domina tabloul clinic. Deficitul de acid folic, asociat celui de Fe, are la baza o cauza alimentara. - anemiile secundare altor imbolnaviri (anemii nefrogene, din mixedem, hepatopatii cronice, limfoleucoza cronica, disglobulinemii etc). Apar frecvent la varstnici. Ca tratament se administreaza Fe, in anemiile hipocrome feriprive (de preferinta saruri feroase), acid folic in anemiile carentiale si vitamina B12 in anemia pernicioasa. Vitamina B12, se administreaza 10 zile 1000 gama/zi si inca 4 saptamani 100 - 200 gama/zi ca tratament de intretinere. Tratamentul se continua, tot restul vietii, cu doze de 100 - 500 gama lunar.

LEUCEMIA LIMFATICA CRONICA, este cea mai frecventa leucoza intalnita la batrani, in special la barbati. Tabloul clinic este atenuat. Apare infectii repetate, adenopatii generalizate superficiale si profunde, spenomegalie, limfocitoza. In forma leucemica, leucocitele depasesc 100 000/mmc, in forma subleucemica 10-30 000/mmc (cu 80% limfocite) si in forma leucemica, leucocitele ajung la 10 000/mmc, cu 50 - 60% limfocite. Anemia este frecventa.

ALTE HEMOPATII INTALNITE LA BATRANI:
- gamapatia monoclonala benigna, cu prezenta de imunoglobuline monoclonale, - mielomol multiplu (boala Kahler), care este un plasmocitom malign (plasmocitoza medulara, paraproteine, si leziuni osoase). - macroglobulinemia Waldenstrom, care apare la persoane de peste 50 de ani de obicei barbati. Boala este maligna, cu proliferare limfoplasmocitara, cu prezenta de macroglobuline, adenopatii, splenohepatomegalie, anemie, etc. Tratamentul acestor boli se face cu chimioterapie (Clorambucil, Edoxan), cortico-terapie, penicilamina, transfuzii antibiotice etc.

PATOLOGIA GERODERMATOLOGICA, este de competent specialistilor. Epidermul senil se subtiaza, reinoirea epiteliala scade, cicatrizarea plagilor se face greu. Elasticitatea si troficitatea pielii diminua. Apar frecvent dermatoze senile. Se intalnesc: praritul senil, purpura senila, epitelioame si ulcerul ischemic de presiune (escara) care va fi tratata la alt capitol.

PRURITUL SENIL, apare dupa 60 de ani, lipsesc leziunile cutanate, se intalneste mai frecvent la batrani barbati, este foarte rezistent la tratament si nu are o etiologie cunoscuta bine. Suferinta este chinuitoare, impiedica somnul, se insoteste de depresii care pot merge pana la suicid. Mai recent se considera ca se insotesc de prurit, unele anemii feriprive si boli hepatice, boala Hodgkin, leucozele, poliglobulia, hiper si hipo tiroidia. Uneori apare ca manifestare paraneoplazica. Ca adjuvante se administreaza, vitamina B2, B6, psihoterapia, lotiuni calmante. Nu exista tratament etiologie.

PURPURA SENILA, este un sindrom hemoragic specific varstnicilor. Apar pete echimotice pe fata dorsala a mainilor si antebratelor. Apare mai frecvent la femei. Dureaza cateva saptamani si este urmata de macule cafenii persistente. Se mai descriu si purpure ortostatice, carentiale, in diabet si hipertensiunea arteriala.

EPITELIOAMELE, pot fi bazo celulare si spino celulare. Nu constituie obiectul expunerii. Este de domeniul dermatologiei.

ESCARELE (ulcere ischemice de presiune). Vor fi descrise la alt capitol.

PATOLOGIA URINARA GERIATRICA
Manifestable clinice sunt expresia imbatranirii organelor urinare, alterarilor vasculare si unor cauze cerebrale, psihiatrice si locale. Patologia este dominata de infectia urinara, incontinenta urinara si hipertrofia de prostata.