complicatiile diabetului zaharat

Complicatiile diabetului zaharat

Pot fi acute si cronice. Din prima categorie prezentam Coma acido cetozica, in care se descriu trei faze evolutive: 1. Acido cetoza incipienta, cand mecanismele de compensare sunt eficiente. Bolnavul se plange de oboseala, apetit scazut, uneori sete, poliurie, astenie fizica, uscaciunea buzelor. Tabloul biologic este prezent: hiperglicemie, cetonemie, glicozurie etc. 2. Stadiu de precoma diabetica. Anorexia este totala, apar greturi si varsaturi, greutate in epigastru, uneori chiar dureri, astenie pronuntata, lentoare psihica, torpoare, respiratie ampla, profunda si zgomotoasa. (Kussmaul). Mirosul respiratiei este acetonic (de mere putrede), deshidratarea este pronuntata (limba, mucoasele si pielea uscate), iar pierderea in greutate apreciabila. Poliuria este abundenta, cu glicozurie si acetonurie prezente. In sange hiperglicemia si cetonemia inregistreaza valori mari. Hipotermia este prezenta. 3. Stadiu de coma diabetica. Toate simptomele din stadiul precedent sunt prezente si mult accentuate. Bolnavul este palid, respiratia Kussmaul evidenta, apare somnolenta si in final coma. Hipotermia, tulburarile de deglutitie, deshidratarea, emacierea cu ochii infundati in orbite, hipotensiunea arteriala, sunt prezente. Glicemia depaseste 4 g%0 , diureza este pronuntata, dar nu in mod obisnuit, glicozuria este abundenta. Cetonemia si cetonuria sunt obisnuite. Rezerva alcalina scade, iar acidoza metabolica creste. Sodiul scade iar potasiul creste in sange. Alta complicate majora si acuta a diabetului zaharat este coma hiperosmolara. Aceasta este o forma rara, dar foarte grava. Bolnavul nu are respiratie zgomotoasa (Kussmaul) si nu are corpi cetonici in urina. Glicemia si glicozuria inregistreaza valori foarte mari. Sodiul creste mult in sange si apar severe modificari hidro electrolitice. Hipoglicemia si coma hipoglicemica sunt complicatii secundare tratamentului cu insulina de obicei. Acestea apar fie prin supradozaj insulinic, fie datorita unui consum insuficient de glucide, fie datorita unui efort exagerat. La inceput apar transpiratii profuze, ameteli, astenie, foame exagerata, fenomene care cedeaza dupa ingestia de glucide sau dupa administrare de glucoza. Daca nu se intervine sau daca tulburarea este severa, bolnavul devine inconstient, agitat, prezinta tulburari neurologice, contracturi, modificari de reflexe, uneori coma profunda. Modificarile neurologice pot deveni ireversibile in cazurile grave. In formele usoare, bolnavul poate interveni singur, ingerand zahar. In formele severe, cand nu mai poate inghiti, cazul este de domeniul spitalului, pentru administrare de glucoza i.v. Complicatiile cronice sunt foarte numeroase. Toate se datoresc scaderii rezistentei organismului si modificarilor multiple la nivelul vaselor. Dupa cum intereseaza vasele mari sau vasele mici, leziunile poarta denumirea de macro sau micro angiopatie. Pot sa apara astfel complicatii oculare, renale, nervoase, hepatice, vasculare, metabolice, osoase. 1. Complicatiile vasculare, pot interesa dupa cum s-a spus, vasele mici (micro angiopatie) sau vasele mari (macro angiopatie). micro angiopatia diabetica include glomeruloscleroza diabetica, retinopatia diabetica, unele manifestari cutanate si musculare si probabil o parte din manifestarile neuropatiei diabetice. Apare in primii 10 ani de evolutie a bolii si reprezinta complicatii severe. Glomeruloscleroza, reprezinta una din complicatiile cele mai grave. Este caracteristica diabetului netratat. De obicei duce la insuficienta renala. Se caracterizeaza prin proteinurie (albumina in urina), edeme, cresterea tensiunii arteriale si uremie. Retinopatia este de asemenea o complicatie foarte severa, care duce inevitabil la orbire. Aceasta complicatie poate fi prevenita prin tratament corect si la timp. Retinopatia apare de obicei precoce, in diabetul dezechilibrat. Daca este depistata in primele stadii, exista unele sperante de oprire in evolutie.  macroangiopatia consta in interesarea vaselor mari. Cand sunt afectate vasele coronare, apar cardiopatia ischemica si infarctul miocardic; cand sunt interesate arterele cerebrale, apare ateroscleroza cerebrala, care poate genera accidente ischemice (tromboza cerebrala); cand sunt interesate vasele membrelor inferioare apare arteriopatia membrelor inferioare. Localizarile mentionate se pot asocia. Intotdeauna diabetul este un factor de risc pentru ateroscleroza; precipita simptomatologia si localizarile acesteia, iar nota de gravitate este crescuta. Aceasta nota de gravitate consta si in faptul ca instalarea diabetului zaharat face sa apara mai precoce accidentele vasculare cerebrale, infarctul miocardic, insuficienta cardiaca, scleroza cerebrala, arteriopatia membrelor inferioare. Este deci un factor de risc major. Acest fenomen este bine dovedit statistic. Severitatea evolutiei este o alta consecinta. Astfel gangrena diabetica este mai frecventa in arteriopatii, mai intinsa si mai rezistenta. Evolutia se face de obicei catre gangrena umeda, cu riscul amputatiei. 2. Complicatii infectioase: furuncule, abcese, tuberculoza pulmonare, infectii genitale si renale (la femei vulvo-vaginita, la barbati balanita). Aceste complicatii sunt frecvente; adeseori este ignorata cauza si intotdeauna sunt rezistente la tratament. 3. Complicatii oculare. Principala complicatie este cataracta, care este frecventa si de obicei bilaterala. Evolutia este rapida dar corectabila chirurgical. Retinopatia a fost prezentata. 4. Complicatii renale. Si acestea sunt frecvente. Urina diabeticului este un mediu de cultura. Aceasta favorizeaza aparitia si dezvoltarea infectiilor urinare. Aproape jumatate dintre diabetici au o infectie urinara. Dintre germenii frecventi intalniti: colibaciul, stafilococul, proteus, etc. Migrarea ascendenta a germenilor, explica imbolnavirea rinichiului si anexelor sale. Pielonefrita este frecventa la diabetici. Nefropatia diabetica poate fi si consecinta aterosclerozei renale. 5. Complicatiile nervoase ale diabetului se cunosc sub numele de neuropatie diabetica. Se poate manifesta fie sub forma de tulburari motorii (pareze), fie senzoriale, fie sub forma viscerala. Formele motorii si senzitive se localizeaza predilect la nivelul membrelor inferioare. Formele viscerale se manifesta prin modificari ate tensiuni arteriale, tulburari de tranzit intestinal, impotenta sexuala, transpiratii etc. Hipertensiunea nu este numai neuropatica, ea poate fi si consecinta aterosclerozei. Concura bineinteles si alti factori. Intotdeauna diabetul ramane un factor de rise, in aparitia si agravarea hipertensiunii arteriale. In sfarsit gangrena membrelor inferioare, poate fi generata nu numai de arteriopatia diabetica dar si de neuropatia diabetica. 6. Alte complicatii: Litiaza biliara, paradentoza etc. 7. Obezitatea nu este o complicatie, ea fiind una dintre cele mai importante cauze (80% dintre diabetici au fost sau sunt obezi). 8.Hiperlipoproleinemia de asemenea, nu este o cauza. Aceasta create riscul aterosclerozei si asociatia cu diabetul face ca riscul pentru accidente ischemice in special coronariene, sa fie mai mare.
Igiena diabeticului
Regulile de igiena trebuie bine cunoscute de diabetic, deoarece de respectarea sau nerespectarea lor, depinde aparitia unor complicatii severe. In general se recomanda: curatenie corporala generala frecventa (baie generala zilnica cu apa si sapun), urmata de schimbarea zilnica a lenjeriei de corp. atentie deosebita la ingrijirea danturii perfecta igiena a organelor genitale. Adeseori infectiile genitale pot reprezenta punctul de plecare a unor infectii cu germeni rezistenti (pielonefrite, pielite); atentie deosebita persoanelor obeze, unde igiena organelor genitale dar si generale este mai greu de intretinut. problema cea mai importanta este igiena membrelor inferioare, mai ales in cazul aparitiei arteritei diabetice. Primul obiectiv este echilibrarea diabeticului. Renuntarea la fumat este obligatorie. Se recomanda: evitarea incaltamintei stiampte, a jartierelor, a ciora-pilor cu elastic. Se va evita pozitia picior peste picior, loviturile la picioare, iar taiatul unghiilor va fi corect facut. In anumite cazuri se recomanda crema pentru calcaiele prea aspre. Nu se vor taia niciodata bataturile de catre bolnav, iar bolnavul va fi sfatuit sa-si tina departe picoarele de soba sau alte surse de caldura. In pat este necesara schimbarea frecventa a pozitiei. Micozele interdigitale vor fi tratate de specialistul dermatolog. In schimb bolnavul isi va spala zilnic cu apa si siipun picioarele, le va usca cu un prosop moale, si numai prin presare, nu prin frecare. Dupa terminarea operatiei isi va pudra cu talc picioarele in caz de transpiratie. Tratamentul aseptic al excoriatiilor si plagilor chiar cand par neinsemnate, este obligatoriu. Gangrena reprezinta o pioblema majora. Trebuie neaparat evitata evolutia catre gangrena umeda (suprainfectata). In aceasta situatie se folosesc pansamente cu alcool si la nevoie detasarea zonelor superficiale sub supraveghere medicala. Tratamentul gangrenei umede este de domeniul exclusiv al specialistului.