aflotoxina

Aflatoxinele apartin clasei mai mari numite micotoxine, adica sunt metaboliti secundari ai unor ciuperci, Aspergillus, care, in general, contamineaza furajele si produsele alimentare. Aflatoxina B1 este cea mai raspandita in furaje si este si printre cele mai puternice substante genotoxice (care afecteaza grav materialul genetic) si cancerigene. Iar aflatoxina M1 este substanta care se va depista atat in organismul animalelor care au consumat furaje contaminate cu aflatoxina B1, cat si in cel al oamenilor care consuma produse alimentare provenind de la animalele respective. Oamenii intra constant in contact cu aflatoxinele, fiindca este aproape imposibil sa se elimine complet ciupercile, mai ales in cazul alimentelor pastrate in zone umede si cu temperaturi crescute.

Cum nivelul acestor toxine nu este niciodata zero, autoritatile au impus o limita maxima admisa in alimentele contaminate cel mai frecvent. Aceasta pentru ca s-a dovedit ca expunerea omului la cantitati mari de aflatoxine este extrem de nociva. Pot duce la cancer hepatocelular Potrivit unui material publicat de Universitatea Cornell, chiar si expunerea constanta la niveluri reduse de aflatoxine poate fi periculoasa. Astfel, in mai multe tari subdezvoltate, cum sunt Taiwan, Uganda si India, s-au raportat mai multe cazuri de aflatoxicoza, un sindrom care se manifesta prin voma, dureri abdominalre edem pulmonar, depuneri de grasime pe ficat, rinichi si pe inima, convulsii, coma si, in final, deces, cauzat de edem cerebral. De altfel, aflatoxina B1 a fost inclusa inca din 1998 pe lista substantelor cancerigene de catre expertii Agentiei Internationale pentru Cercetarea Cancerului (IARC, institutie a Organizatiei Mondiale a Sanatatii). Studiile au aratat o legatura solida intre aflatoxinele din alimentatie si riscul de cancer hepatocelular.

Aflatoxinele au fost depistate intr-o varietate de produse, dar cele mai mari riscuri le presupune consumul de porumb, de alune de pamant si de alune de padure, potrivit IARC.

Dar diferite tipuri de aflatoxine se pot gasi si in: arahide si alte seminte si fructe oleaginoase, migdale, fistic, samburi de caise, nuci de Brazilia, fructe uscate, cereale si produse derivate din cereale, porumb, orez, lapte crud, lapte tratat termic si lapte destinat fabricarii de lactate, mirodenii (ardei iute uscat, intreg sau macinat, pudra de ardei iute, ardei Cayenne si boia de ardei, piper alb si negru, nucsoara, ghimbir, sofran de India).

Si unele tipuri de cafea pot contine niveluri crescute de toxine produse in urma contaminarii cu ciuperci. Este vorba despre ochratoxina A, o toxina care se gaseste in special pe boabele verzi, pastrate in conditii improprii. Prin prajirea boabelor de cafea, ochratoxina nu este distrusa, dispar insa gustul si mirosul neplacute produse de aceasta. Aceasta pentru ca s-a dovedit ca expunerea omului la cantitati mari de aflatoxine este extrem de nociva. Un nivel crescut al acestei substante in corp ar putea duce la aparitia tumorilor canceroase.