Este clar ca alcoolul nu aduce organismului absolut nici un serviciu, deci cine nu bea niciodata nu are ce pierde. Dar aceasta nu inseamna sa ne privam de placerea de a degusta cate un pahar din produsele renumitelor podgorii ale tarii noastre, a caror faima binemeritata a ajuns pana departe peste hotare. Esentialul este sa adoptam o anumita atitudine fata de alcool, precis definita si conforma ca interesul de a ne pastra sanatatea. In adoptarea acestei atitudini intervin o serie de considerente de ordin strict personal: varsta, sexul, profesia, starea de sanatate etc. Dar exista si unele criterii de valabilitate mai larga, pe care le vom schita in cele ce urmeaza.
1. Cat imi pot permite sa beau fara sa se poata spune ca sunt un alcoolic si fara sa-mi periclitez sanatatea? Cu alte cuvinte, se poate vorbi de un barem pentru consumul de alcool ?
La aceasta este greu de dat un raspuns precis. Autorii francezi sunt ceva mai generosi, admitand 3/4 litru vin (10°) pe zi pentru barbat si 1/2 litru pentru femeie (Tremolieres). Dar acest punct de vedere pare a corespunde mai bine specificului francez (sa nu uitam ca Franta se situeaza pe primul loc in lume in ceea ce priveste consumul de alcool pe cap de locuitor). Mai potrivita pentru modul nostru de trai apare recomandarea ca la o masa sa nu se depaseasca 20-25 grame alcool, ceea ce corespunde la circa 600 mililitri bere sau 200-250 mililitri vin (12°), si sa nu se mai bea timp de 5-6 ore; de asemenea sa nu se bea mai mult decat de doua ori pe zi (Gontea).
De fapt, orice barem nu are valoare cu totul relativa, deci exact aceeasi cantitate de aloool bine suportata de unii si rau suportata de altii. Foarte important insa, pentru oricine, este sa tina cont de reactia organismului. Daca, dupa o cantitate chiar redusa de alcool, apar somnolenta, durerea de cap, greata si tendinta la varsaturi este un semn categoric ca trebuie suprimat consumul.
Indiferent de orice criterii individuale, principiul fundamental si universal valabil este: evitarea consumului frecvent, sistematic, zilnic. Este dovedit ca tocmai acest consum, asa-zis civilizat, duce in majoritatea cazurilor la alcoolism.
2. Alcoolul asociat cu mancarea isi pierde din nocivitate. Deci, daca este sa bem un pahar, totdeauna la masa si niciodata intre mese, pe stomacul gol.
3. Bauturile tari au o nocivitate crescuta fata de cele slabe. De exemplu, dupa 100 de grame de coniac de 40°, alcoolemia creste mai repede decat dupa 400 de grame de vin de 10°, desi cantitatea de alcool ingerata a fost aceeasi. Asadar sa ne adresam bauturilor tari pe cat se poate mai rar.
4. Alcoolul, in orice cantitate, micsoreaza resursele organismului, atat fizice cat si psihice. Prin urmare: nici o picatura de alcool inainte de lucra, inainte de a conduce un autovehicul, inainte de a pleca in excursie.
6. In toate bolile cronice, atitudinea fata de alcool este strict individualizata, conform cu prescriptia medicului. Orice abatere de la aceasta prescriptie, orice act de temeritate nu reprezinta decat o grava imprudenta, care se poate plati scump.
6. Nici o picatura de alcool in timpul sarcinii si alaptarii, alcoolul trecand usor la fat si in lapte. Unele persoane neavizate cred ca pentru gravida prinde bine cate un pahar de bere; este o prejudecata.
7. Sa nu insistam niciodata cand cineva, la invitatia noastra, refuza sa bea. S-ar putea sa fie un bolnav cronic sau un abstinent dupa dezintoxicare. Daca il vom sili sa cedeze si el o va face, de teama sa nu ne jigneasca se intelege la ce rezultate poate duce gestul nostru de prietenie atat de gresit inteleasa. Si o alta recomandatie: De ce sa bei mereu in sanatatea altuia? Gandeste-te la a ta.