
Alcoolul incalzeste
Nu este exact spus. Alcoolul procura numai o senzatie trecatoare de incalzire, prin aceea ca exercita o actiune de dilatare a vaselor de sange periferice si provoaca astfel un aflux sporit de sange cald in piele, unde se gasesc si terminatiile nervoase care dau senzatiile de cald si de rece. In consecinta, parerea, potrivit careia coniacul, romul sau tuica ar ajuta sa se reziste mai bine la frig, este lipsita de temei. Ba dimpotriva, numeroase fapte de observatie arata ca intre mai multi oameni deopotriva expusi actiunii viscolului si gerului, au rezistat mai bine cei care nu au consumat alcool si au fost cuprinsi primii de inghet cei care au baut. Fenomenul este absolut firesc, intensificarea circulatiei periferice facand sa sporeasca pierderile din caldura corpului la nivelul pielii.
ALCOOLUL MARESTE POFTA DE MANCARE
Aici gasim, cei drept, o doza de adevar, dar fenomenul cere sa fie examinat mai de aproape. Alcoolul actioneaza ca stimulent al apetitului prin faptul ca declanseaza o secretie sporita de suc gastric. Numai ca sunt de facut si doua observatii: prima, ca sucul gastric secretat in exces nu mai are compozitia lui normala, ci este mult mai sarac in fermenti digestivi; a doua, ca secretia suplimentara de suc gastric reprezinta un raspuns la iritatia produsa de alcool asupra mucoasei stomacului, o reactie de aparare, tinzand la diluarea alcoolului, care se comporta si in acest caz ca o substanta straina, nedorita de organism. Daca bautura alcoolica, ingerata ca deschizator al poftei de mancare, este urmata imediat de statul la masa, consecintele nu sunt prea de temut. Daca insa alcoolul este consumat pe stomacul gol de exemplu sub forma unui aperitiv neinsotit macar de o gustare, in drum spre casa si trece un timp pana sa se stea la masa, pot fi intrevazute consecinte mult mai serioase. Tulburarea functiilor normale ale stomacului, cu atat mai intensa cu cat practica sus mentionata este mai solid ancorata in deprinderile zilnice, va duce mai devreme sau mai tarziu la imbolnavire.
ALCOOLUL - PAVAZA IMPOTRIVA BOLILOR INFECTIOASE
Oricat ar parea de curios, unii oameni sunt sincer incredintati ca prin grija de a-si intretine un grad oarecare de impregnatie alcoolica a organismului se apara mai bine de unele boli (de exemplu, de gripa). Aceasta parere, inspirata de insusirea de antiseptic indeobste recunoscuta alcoolului, este insa numaidecit infirmata de un mic calcul. Alcoolul rafinat de 90° are intradevar o anumita putere bactericida (in realitate mult mai slaba decat i se atribuia alta data). Insa, in sangele unui om atat de beat incat nu se mai poate tine pe picioare, concentratia alcoolului ajunge abia la 0,2%, adica este de 450 de ori mai mica! Apare deci limpede ca dezinfectia interna n-are nici un suport stiintific, nu reprezinta decat o superstitie.
Daca lucrurile s-ar opri aici, inca n-ar fi atat de grav. Din nefericire, este demonstrat ca ingerarea sistematica de bauturi alcoolice conduce tocmai la rezultate opuse celor dorite, adica micsoreaza rezistenta organismului la agresiunea germenilor patogeni, agenti ai bolilor infectioase. Fenomenul nu este prea greu de explicat, daca vom tine seama ca alcoolul se comporta totdeauna ca un toxic, care pune organismul intr-o stare de inferioritate fiziologica. In fond este ca si cum, vrand sa ajutam pe cineva sa se apere de un dusman, i-am mai trimite un al doilea inamic sa-l atace din spate.
ALCOOLUL - MEDICAMENT
Cele aratate mai sus sunt suficiente pentru a spulbera si vechile pareri referitoare la virtutile de medicament ale alcoolului. Au iesit din circulatie faimoasa potiune alcoolica a lui Todd sau sampania prescrisa pe vremuri de multi medici in infectiile pulmonare. Un refugiu ramasese alcoolului in cardiologie, bazat pe presupunerea ca distilatele de cereale (cum ar fi whisky-ul) ar usura, prin actiunea lor vasodilatatoare, munca inimii. Cercetari recente au dovedit ca efectul real este... scaderea fortei de contractare a muschiului cardiac. Insa nici acum nu scapam de obiectii:
-Dar vinul tonic? Se vinde la toate farmaciile!
Da, se vinde, dar sa nu se uite posologia : 1 lingura (15 grame) inainte de masa pentru adulti si 1 lingurita (5 grame) pentru copiii neaparat mai mari de 7 ani.
SA-I DAM SI COPILULUI O PICATURA
Ne mai intalnim uneori cu prejudecata extrem de daunatoare care ii impinge pe unii parinti sa dea copilului mic sa guste din paharul lor de vin sau tuica, chipurile sa-l caleasca pentru mai tarziu. Aceasta practica trebuie infierata cu toata energia. Parintii care cad in aceasta greseala, atenteaza in mod crancen desigur fara sa vrea la sanatatea copilului lor. Organismul copilului este mult mai sensibil la actiunea toxica a alcoolului. Pentru a provoca starea de coma la un scolar mic este de ajuns o concentratie a alcoolului in sange de 5-6 ori mai mica decat la adult. Se cunosc cazuri de intoxicatie acuta si chiar cazuri mortale Ia copiii mici dupa o simpla frictiune cu spirt, dupa aplicarea unei comprese alcoolizate pe torace sau dupa suptul de la o mama in usoara stare de ebrietate. Deci singura atitudine valabila si care se cere a fi in mod staruitor promovata este: copilului nici o picatura de alcool!