
Atunci cand manevrele intrebuintate la imbracat si infasat sunt neindemanatice, ele produc copilului o senzatie neplacuta, care se traduce prin nervozitate si plans. Pentru desfasurarea in bune conditii a infasatului se vor pregati pe masa de infasat cele necesare, in ordinea urmatoare: scutecul gros, bucata de material plastic, scutecul patrat din finet, scutecul de panza indoit in triunghi, camasuta de finet imbracata in camasuta de panza. Infasatul se face astfel:
Timpul I: Din triunghi se face un pantalonas (coltul inferior se trage in sus, intre picioarele copilului, iar colturile laterale se petrec unul peste altul, in jurul abdomenului, punandu-se cele doua capete ale triunghiului unul peste altul). Capetele triunghiului se pot prinde cu ace de siguranta. Atentie la inchisul corect al acelor de siguranta si la faptul ca sugarii mari pot deschide aceste ace!
Timpul al II-lea: Scutecele se infasoara in jurul corpului copilului. Asezam bucata de material plastic numai sub copil fara a-l infasura in ea. Ultimul scutec se indoaie in partea de jos si se prinde cu un ac de siguranta. Peste scutecul mare, gros, se trage o fasa la mijlocul corpului, la baza toracelui. Mainile copilului nu trebuie infasate, iar copilul nu trebuie strans prea tare. Nu este recomandabil sa se lege fasa si in jurul membrelor inferioare; strambarea acestora nu poate fi impiedicata decat prin profilaxia corecta a rahitismului. Cand sugarul a depasit 6 saptamani de viata se poate renunta la scutecul drept si se foloseste triunghiul de panza care se face pantalonas, apoi se pune triunghiul de plastic si eventual un chilot din material tetra. In timpul iernii si in casa se poate intrebuinta peste chilot sau peste scutecul facut pantalonas un sac de finet sau un pantalon cu botosei, care lasa libere membrele inferioare. Atat pantalonul cu botosei, cat si sacul se pot confectiona din scutecele care au fost folosite in primele saptamani de viata ale copilului.
De cate ori se schimba copilul? De 5-7 ori pe zi, si anume inainte de fiecare masa si dupa baie. Daca il schimbam mai des, copilul se deprinde cu aceasta: va urina mai des, va cere prin plans si tipete sa fie schimbat de fiecare data. El incearca astfel sa impuna mamei si celor din jur sa se ocupe mai des de el. Schimband copilul mai rar ii formam deprinderea de a urina mai rar. Aceasta ne va folosi dupa 6-7 luni, cand il putem obisnui sa urineze la oala. Subliniem ca este bine ca infasatul sa fie facut inainte de supt, pentru a nu misca si tulbura copilul dupa aceea; in caz contrar putem provoca varsaturi si ii intarziem adormitul.
Pentru a evita iritarea pielii copilului va trebui ca inainte de a-i schimba rufaria sa-l spalam bine de urina sau materii fecale cu apa calduta, folosind un tampon de vata pe care apoi il aruncam. Insistam ca pielea sa nu fie pudrata cu talc sau unsa cu ulei inainte de a fi spalata bine de urina sau materii fecale, deoarece grasimea adaugata peste pielea murdara, favorizeaza aparitia iritatiilor.
Spalatul rufelor copilului. Rufele murdare se spala cel mai bine cu apa calda si un detergent (Perlan, Alba), curand dupa intrebuintare. Obiceiul de a folosi rufele care au ramas imbibate de urina este neigienic, pentru ca provoaca o serioasa iritare a pielii. Daca rufele murdare nu pot sa fie spalate imediat dupa schimbare, se vor indeparta materiile fecale de pe ele si vor fi pastrate intr-o galeata metalica cu capac pana la ora spalarii; ele se mai pot pastra in apa cu detergent. In orice caz, rufele murdare nu pot fi pastrate mai mult de 6-10 ore si este recomandabil sa fie fierte cel putin de doua ori pe saptamana. In prima luna de viata este recomandabil sa fierbem zilnic rufele. Vom evita spalarea acestor rufe impreuna cu ale adultilor, precum si sapunul care contine prea multa soda. De asemenea vom limpezi bine rufele pentru ca sa nu pastreze urme de sapun.
Imbracamintea si incaltamintea adecvate contribuie la buna dezvoltare a copilului. Cele mai bune materiale pentru rufarie, rochite, bluze si pantalonasi sunt panza de bumbac, batistul si tricotajul datorita proprietatilor lor izolatoare si calitatii de a absorbi mai bine transpiratia. Vom prefera culorile deschise, pastel sau alb, intrucat eventualele pete se observa mai usor si pentru ca reflecta mai bine lumina, ferind astfel copilul de supraincalzire. imbracamintea va avea dimensiunile corespunzatoare varstei si nu va stanjeni miscarile copilului, intrucat copilul creste se pot lasa rezerve la cusaturi, dar indoiturile nu se recomanda. Rufaria de iarna trebuie sa fie de asemenea comoda, cu maneci lungi, pentru ca imbracamintea confectionata din lana sa nu irite pielea. Copilul trebuie sa aiba totdeauna un aspect ingrijit, caci imbracamintea murdara, necalcata, patata, il obisnuieste cu dezordinea, pe care o va manifesta si in alte domenii. Obisnuiti copiii sa fie ordonati inca de mici, sa le placa curatenia si frumosul.