intreruperea si prevenirea sarcinii

 Se numeste avort intreruperea sarcinii inaintea epocii de viabilitate a fatului. Avortul se poate produce de la sine, sau poate fi provocat.
Avortul spontan
Acest avort se produce de la sine, fara a fi provocat de femeie sau altcineva. Cauzele care pot determina producerea unui avort spontan sunt multiple: deseori avortul spontan nu este provocat de un singur factor, ci de mai multi factori asociati.
In primele luni de sarcina, cauzele cele mai frecvente sunt tulburarile endocrine. Echilibrul care se stabileste, in timpul sarcinii, intre secretia ovarului si a celorlalte glande cu secretie interna se strica, si sarcina este eliminata din uter. Daca femeia se prezinta la medic indata ce a pierdut sange, sarcina poate fi salvata prin repaus la pat, medicamente antispastice (Lizadon) si tratament hormonal. Tratamentele facute din proprie initiativa de femeie, cu progesteron sau alte preparate hormonale, in loc sa impiedice pot sa grabeasca producerea avortului.
Alte cauze de avort pot fi modificarile formei si structurii normale ale uterului. Aceste modificari pot fi din nastere sau dobandite, asa cum sunt cele datorite inflamatiilor cronice ale mucoasei uterine consecutive chiuretajelor repetate. Bolile infectioase acute, bolile febrile pot produce moartea oului si eliminarea lui din uter. Emotiile puternice pot fi deseori cauze declansatoare de avort. Loviturile accidentale in abdomen, raporturile sexuale excesive, calatoriile cu motocicleta, cu caruta pe drumuri proaste, pot determina avortul.
Simptomele avortului sunt: durerile, hemoragia si disparitia semnelor subiective de sarcina. Pierderile de sange pot fi la inceput in cantitate foarte mica, devenind apoi abundente, sau sunt de la inceput in cantitate mare, insotite de cheaguri si urmate curand de expulzarea oului. Alteori, avortul se anunta prin incetarea semnelor subiective de sarcina. Greturile si celelalte semne de sarcina pe care le prezenta femeia dispar brusc si dupa cateva zile sau uneori chiar saptamani incep pierderile de sange si durerile urmate de expulzia oului. In cazuri rare, sarcina moarta este retinuta in uter multa vreme si este necesara interventia medicului pentru evacuarea ei. Cand sarcina este mai mare (cinci-sase luni), avortul poate incepe prin ruperea pungii apelor si pierdere de lichid amniotic sau prin contractii uterine dureroase ritmice si regulate, ca si durerile de nastere. Oricare ar fi forma sub care incepe avortul, femeia gravida trebuie sa se alarmeze de la primele semne si sa anunte de urgenta medicul.
Avortul provocat
In anumite cazuri, in care mentinerea sarcinii poate periclita sanatatea gravidei sau chiar viata ei, se face intreruperea terapeutica a sarcinii. Motivele de intrerupere a sarcinii sunt diverse: boli grave de inima, tuberculoza activa, boli nervoase, boli infectioase acute, disgravidii severe etc.
Aprobarile pentru intreruperile de sarcina se dau de catre comisiile medicale, care functioneaza pe langa fiecare maternitate raionala. Aceste intreruperi se executa in spitale de catre medicii specialisti.
Orice incercare de intrerupere a sarcinii in afara cazurilor prevazute de lege, se pedepseste. Pedeapsa se rasfrange atat asupra femeii gravide, cat si asupra aceluia care prin orice mijloace a contribuit la provocarea avortului. Dar, pe langa pedeapsa penala, incercarile de provocare de avort se soldeaza de cele mai multe ori cu accidente grave, uneori mortale. Hemoragiile si infectiile care insotesc totdeauna un avort provocat necesita indelunga spitalizare, tratamente complicate, care, chiar daca sunt incununate de succese imediate, nu pot impiedica complicatiile tardive. O femeie care a avut o infectie genitala consecutiva unui avort, poate sa ramana toata viata o suferinda.