lezarea radacinii anterioare cauzeaza sindromului neuronului motor periferic

Lezarea radacinii anterioare
Aceasta produce, de asemenea, un sindrom de neuron motor periferic (radicular). Frecvent, tulburarile motorii sunt insotite de tulburari de sensibilitate datorite vecinatatii radacinilor anterioare cu cele posterioare. Cauzele radiculitelor sunt reprezentate de factori inflamatori (infectii bacteriene, virotice, indeosebi sifilis), compresivi (neurinoame, morbul Pott, tumori ale meningelor, ale coloanei vertebrale etc.) sau traumatici. O forma deosebita de suferinta radiculara este sindromul cozii de cal. Formata din radacinile lombo-sacrale L2 - S5, lezarea cozii de cal se caracterizeaza prin paralizia flasca a membrelor inferioare, cu reflexe abolite, atrofii si tulburari de sensibilitate, tulburari sfincteriene si genitale. Cauzele sunt variate (hernii de disc, tumori primitive sau metastazice, de natura infectioasa, traumatice). O alta forma clinica este poliradiculonevrita caracterizata printr-un sindrom senzitivo-motor bilateral si simetric, cu aspecte polinevritic, dominat de tulburari de tip radicular. Tulburarile motorii si atrofia musculara predomina la radacinile membrelor superior si inferior. Din aceasta cauza, bolnavul nu se poate ridica din pat si nu poate merge, desi isi poate misca degetele, mainile si picioarele. Alteori paralizia este globala. Tulburarile de sensibilitate au caracter radicular. Nervii cranieni, indeosebi cei motori, sunt adesea afectati. Apar modificari ale lichidului cefalorahidian (disociatia albumino-citologica). Cauzele sunt virotice sau alergice. Evolutia este favorabila in 2 - 6 saptamani. Tratamentul este asemanator celui din polinevritele infectioase.
 Lezarea plexurilor (plexite)
Se caracterizeaza   printr-un sindrom de neuron motor periferic, la care se asociaza adesea tulburari de sensibilitate. Formele clinice depind de localizare. In leziunea plexu lui cervical apar tulburari de miscare, flexie, rotatie, inclinare laterala a capului si gatului si tulburari respiratorii prin paralizii ale diafragmului. Interesarea plexului brahial determine paralizii in.teritoriul nervilor median, radial sau cubital. Afectarea plexului lombar si a celui sacrat produce semne caracteristice suferintei diverselor ramuri terminale sau colaterale.
 Leziunile nervilor periferici
Pot sa fie izolate (nevrite) sau bilaterale si simetrice (polinevrite) sau bilaterale si asi-metrice (polineuropatii). In ambele forme se intalnesc atat tulburari motorii, cat si senzitive. Nevritele au o distribute senzitivo-motorie, particulars fiecarui nerv, deosebita de cea radiculara metamerica. Ele se datoresc unor viroze, compresiuni (fracturi, tumori) sau unor traumatisme ale nervilor. Cele mai intalnite nevrite sunt urmatoarele: - Paralizia faciala (afectarea celei de-a VII-a perechi de nervi cranieni), caracterizata prin stergerea cutelor fruntii de partea bolnava, imposibilitatea inchiderii complete a ochiului, deviatia gurii spre partea sanatoasa, imposibilitatea de a fluiera. Etiologia este variata: infectioasa, tumorala, traumatica. Cea mai frecventa cauza ramane cea afrigore, virotica, cu evolutie in general buna in urma unui tratament cu vitamine din grupul B, vit. PP, corticoterapie, Glicocol si ionizari cu iodura de potasiu 1%. - Paralizia nervului median este o paralizie a flexorilor mai ales a indexului, mediusului si eminentei tenare. Se caracterizeaza prin deficit motor la nivelul degetelor, in special al policelui, cat si prin atrofia eminentei tenare, mana luand aspectul de mana de maimuta. Flexia indexului este imposibila, iar a mediusului este dificila. Apar si tulburari de sensibilitate (hipo- sau anestezia fetei palmare, in special a primelor trei degete). - Paralizia nervului radial este o paralizie a extensorilor si duce la aspectul de mana in gat la lebada, mana cazand in flexi pe antebrat. Strangerea pumnului se face in flexie palmara, extensia degetelor este dificila, iar extensia mainii pe antebrat si suspinatia antebratului sunt imposibile. Tulburarile de sensibilitate apar pe fata dorsala a mainii, in teritoriul primelor trei degete. Paralizia radiala poate fi generata de luxatii, fracturi, tumori, traumatisme, nevrite toxice, compresiuni prelungite ale nervului pe fata interna a bratului in timpul somnului. - Paralizia nervului cubital se caracterizeaza prin aspectul mainii - in gheara cubitala; miscarile de lateralitate ale degetelor sunt imposibile. Flexia primei falange si extensia ultimelor doua falange sunt imposibile la inelar si auricular. - Paralizia nervului sciatic popliteu extern duce la paralizia flexiei dorsale a piciorului si degetelor si la atrofia antero-externa a gambei. Bolnavul stepeaza in timpul mersului si nu poate bate tactul cu laba piciorului. Tratamentul paraliziilor nervilor este in primul rand etiologic, eventual chirugical sau ortopedic. Se mai recomanda vitaminele B1, PP, corticoterapie, fizioterapie (ionizari, bai galvanice, mecanoterapie), masaje si cultura fizica medicala. Polinevritele sunt afectiuni ale nervilor periferici, bilaterale si simetrice, caracterizate prin tulburari motorii, senzitive si trofice. Dupa etiologie se deosebesc: polinevritele toxice (alcoolice, saturnine, arsenicale, sulfo-carbonate, sulfamidice, hidrazidice, streptomicinice, barbiturice), infectioase (difterice, tifice, exantematice, gripale, tuberculoase, leproase), metabolice (diabetice, uremice, casectice, neoplazice), carentiale (avitaminoza B1, pelagra, beri-beri), alergice etc. Anatomopatologic, exista leziuni la nivelul nervilor periferici, unde apar manifestari de nevrita parenchimatoasa, cu leziuni segmentare ce alterneaza cu portiuni relativ normale. Apar uneori si leziuni de nevrita interstitiala. Simptome: debutul este uneori marcat de boala cauzala. Semnele principale sunt mai marcate la membrele inferioare bilateral, simetric, predominand la extremitati si progresand catre radacina membrelor. Semnele principale constau in: - Tulburarile de motilitate: pareze sau paralizii flasje, de diferite intensitati, interesand extremitatile membrelor. Forta musculara este foarte diminuata. Hipotonia musculara este neta, atrofiile musculare importante. Datorita acestor tulburari, picioarele devin balante, mersul capatand un caracter de stepaj (piciorul atinge solul intai cu varful si apoi cu calcaiul). - Tulburarile de sensibilitate sunt, de asemenea, simetrice si distale si se caracterizeaza prin dureri si parestezii la extremitatile membrelor, dureri la presiunea maselor musculare, anestezie sau hipoestezie. - Reflexele osteotendinoase sunt diminuate si uneori absente. Deseori apar tulburari vasomotorii, edeme, cianoza, alterari trofice ale tegumentelor si fanerelor. Forme clinice: se descriu polinevrite mixte senzitivo-motorii (arsenicala, alcoolica), forme motorii (saturnina, sulfamidica), forme senzitive (alcoolica). Exista si polinevrite asociate cu leziuni ale nervilor cranieni (polinevrita botulinica), sau cu tulburari psihice. Polinevrita alcoolica este cea mai frecventa. Boala debuteaza prin furnicaturi, ameteli si dureri musculare, adesea paroxistica, la extremitatile membrelor. Ulterior apare deficit motor, sub forma de pareze sau paralizii flaste. Mainile cad inerte, mersul este in stepaj, reflexele osteotendinoase sunt abolite, hipotonia musculara este marcata, iar atrofiile apar rapid. In cazurile grave poate aparea o paraplegie flasca. Exista si forme pseudotabetice, in care predomina tulburarile de sensibilitate profunda creand confuzii cu tabesul. O forma speciala este cea psiho-polinevritica, in care se asociaza sindromul Korsakov (dezorientare, confabulatie si uitarea faptelor recente). Polinevrita arsenicala are tot predominanta senzitiva pentru membrele inferioare. Aceasta forma este foarte dureroasii. Diagnosticul se impune pe baza semnelor de intoxicatie arsenicala, tulburarilor gastrointestinale, striatiilor unghiilor (dungile Mees). Polinevrita saturnina (intoxicatia cronica cu plumb) prezinta tulburari motorii la membrele superioare in teritoriul nervului radial cu importante atrofii musculare si cu absenta tulburarilor de sensibilitate. Polinevrita difterica prinde initial muschii valului palatului si muschii laringelui. Mai tarziu apar pareze ale membrelor inferioare, cu tulburari de sensibilitate. Polinevrita diabetica apare la diabeticii netratati timp indelungat. Intereseaza in special membrele inferioare si se caracterizeaza prin absenta reflexelor rotuliene, tulburari de sensibilitate, tulburari vegetative (transpiratii, tahicardie) si leziuni trofice. Evolutia polinevritelor este in general favorabila, vindecarea producandu-se in cateva saptamani, uneori luni, alteori chiar peste 1 an. Polineuropatiile sunt prinderi difuze si asimetrice ale nervilor periferici. Apar in colagenoze difuze (periarterita nodoasa, lupusul eritematos diseminat), in tulburari metabolice (porfirie acuta intermitenta) sau vegetative. Tratamentul urmareste combaterea factorului cauzal. In polinevrite infectioase: antibiotice, seroterapie etc. In intoxicatiile cu metale grele: Dimercaptopropanol si Edetamin etc. Tratamentul general urmareste regenerarea nervilor si inlaturarea tulburarilor provocate de agentii patologici. Pentru aceasta se administreaza vitaminele B1, B2 si PP in doze masive, Glicocol. In cazul parezelor pronuntate ale membrelor inferioare se recomanda repaus la pat, masaje si miscari pasive. Fizioterapia (ionizari, bai galvanice) se aplica atunci cand faza acuta si durerile au disparut. Combaterea durerii prin analgezice si sedative completeaza arsenalul terapeutic utilizat.