Un lucru interesante privind corpul nostru, este ca avem in interior tot atat de multe bacterii cate celule avem, și avem trilioane de celule! Majoritatea acelor bacterii traiesc in micile crevase ale intestinelor noastre. Prin urmare, avem trilioane de bacterii in noi. De fapt, suntem un compus format din celule si bacterii. Exista alte teorii interesante, care spun ca fiecare mitocondrie aflata in celulele noastre ar putea fi rezultatul evolutiei din bacterii. Cu alte cuvinte, bacteriile sunt lucrurile pe care noi incercam sa le omoram, desi ele sunt de fapt propriile noastre componente. In comunitatea medicala exista expresia organisme oportuniste. Asta inseamna ca pot lua o proba de sange de la mine sau de la altcineva si va pot demonstra ca fiecare dintre noi suntem infectati cu toate bacteriile, virusii si parazitii de baza ai omului. Omul spune: Dar eu nu ma simt infectat, ci chiar sanatos! Raspunsul e ca, atata timp cat sistemul imunitar lucreaza la potentialul lui maxim, tine sub control organismele oportuniste. Dar daca acesta devine compromis, organismele oportuniste preiau controlul.
Daca stai sa te gandesti, acesta este motivul pentru care stresul si boala sunt mereu cuplate. In scoala, in perioada examenelor, elevii se imbolnavesc cel mai des. De ce? Fiindca atunci cand sunt stresati de ceva care care le determina viitorul, elibereaza hormoni de stres, care le blocheaza sistemul imunitar si se pot imbolnavi. Metabolismul se dezechilibreaza, se dezvolta o mare cantitate de bacterii si ciuperci nocive, iar starea psihica buna, care ne sprijina sistemul imunitar si sanatatea, este suprimata mental, emotional si fizic. In aceste cazuri, medicii se grabesc sa scrie retete, in special medicii generalisti. Fara indoiala, folosirea antibioticelor este uneori necesara. De exemplu, daca e vorba de o bacterie periculoasa, ca in cazul meningitei sau al pneumoniei. Atunci, antibioticele salveaza vieti. Totusi, in cazul infectiilor virale, administrarea antibioticelor este inutila.
Este important sa intelegem ca nu avem o boala mentala, ci, mai degraba, provocam o boala mentala. Este un proces interior, de gandire si simtire, care creeaza starea de depresie, anxietate sau orice altceva etichetat drept boala mentala in manualul tulburarilor psihice DSM (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders). Mi se pare interesant ca sunt atat de multe medicamente pentru atat de multe asa-zise dereglari psihice... si totusi nu exista nici un test obiectiv pentru ele, nu exista teste de sange sau de dezechilibre chimice, nici teste cu raze X sau biopsii. Tot ce se intampla e ca cineva vorbeste cu altcineva si decide ce medicamente sa-i dea.
Daca ai o problema cardiaca, te duci la doctor si faci o electrocardiograma. Daca ai probleme cu vezica, mergi la doctor si faci o scanare cu ultrasunete, pentru diagnosticare. Multi oameni cu probleme de anxietate, depresie sau psihoze merg la psihiatru, iar acesta spune: Pai, incearca asta, sa vedem cum te simti. In cazul creierului, doar ghicim. Dupa un timp, persoana in cauza revine si spune: Mi-am pierdut libidoul, am tendinte sinucigase si imi cade parul. OK, raspunde medicul, incercam altceva sau iti mai prescriu ceva pentru simptomele astea.
Numarul medicamentelor a ajuns la cateva sute de mii, asa ca ma intreb daca ele se concentreaza intr-adevar pe sanatate. Daca stim ca stilul de viata este cauza bolii, atunci n-ar fi oare mai bine sa inchidem retelele de fast-food si sa ne focalizam pe educatia pentru sanatate, in loc sa tratam boala medicamentos? In Statele Unite, profesia medicala este cauza principala de deces. O arata statisticile. Se numeste boala iatrogenica. Ma duc la doctor plangandu-ma de A, ma trateaza si apoi mor din cauza B, adica a tratamentului. Sute de mii de oameni mor anual din cauza medicamentelor prescrise. Daca ar muri atatia oameni din cauza drogurilor, politia ar fi peste tot, cautand drogurile. Oamenii mor din cauza unui medicament comercializat prescris si noi numim asta costul practicii medicale. Acel cost este de fapt inuman, condamnabil din punct de vedere moral.
La nivel social, ne-am putea intreba ce e rau in a lua un antidepresiv ca Prozac? Ei bine, aceste medicamente blocheaza eliberarea naturala a serotoninei, care ramane mai mult timp in sinapse. Va explic simplu, ca sa intelegeti mecanismul medicamentelor si complexitatea actiunii lor biologice. Un test chimic de laborator arata ca medicamentele SSRI (serotonin specific reuptake inhibitor) nu au o eficienta mai mare decat o pilula cu zahar si atunci iti spui: Stai putin! Cum e posibil ca medicamentul Prozac sa fie unul din cele mai bine vandute medicamente? Si imi place acest raspuns: Fiindca nu e decat un banal placebo. Si cand spun ca e un placebo, inseamna ca-ti dau o pilula cu zahar, tu crezi ca e un medicament eficient si vei lua zilnic pilula. Dar daca te vei vindeca, asta se va intampla datorita credintei tale. E un fapt recunoscut ca indiferent de pilule, terapii si chirurgie, o treime din vindecari se datoreaza exclusiv propriei convingeri. Statistic vorbind, credinta vindeca o treime din bolnavi. Dar Prozac vindeca mai mult de o treime. Cum de e posibil? Raspunsul: datorita efectelor lui secundare. Cand iei o pilula cu zahar, nu exista un efect imediat si ramai doar cu credinta ca ai luat o pilula. Cand iei Prozac insa, exista un efect secundar, un raspuns fiziologic al corpului tau, ai furnicaturi, parca nu te simti prea bine. Pentru un placebo, asta e ca o racheta in accelerare. Nu numai ca am luat o pilula, dar stiu ca are efect, simt eu ca are efect si bum... efectul placebo se amplifica! Deci toate marile vindecari determinate de aceste medicamente reprezinta doar un efect placebo intens. Acesta este un fapt stabilit stiintific.
In cazul producatorilor de medicamentele, sunt utile tocmai efectele secundare, fiindca odata ce a aparut un efect secundar, luam o alta pilula si tot asa. Astfel, atata timp cat tu continui sa le iei, companiei producatoare ii cresc vanzarile. De fapt, n-ar trebui sub nicio forma sa ajungem sa procedam asa. Modelul conventional medical spune: Corpul este o masina biochimica. Daca schimb chimia corpului, acesta va opune rezistenta mediului nociv. Foarte simplist... si eronat! Corpul este o intreaga retea de componente chimice, nu e un simplu din A rezulta B apoi C si daca B e defect, il inlocuiesti si ai reparat totul. A se leaga cu B cu C cu D cu E, F si G si, dintr-o data, nimic nu e liniar, totul e corelat. Cand incerci sa arunci o substanta chimica intr-un intreg intercorelat, probabil ca vei influenta ceea ce tintesti, dar influentezi si alte lucruri, pe care nu intentionai sa le modifici. De aceea, toate prospectele medicamentelor cuprind pagini intregi cu efectele secundare. Cel mai important este sa intelegeti ca ele nu sunt efecte secundare! Aceasta este o exprimare eufemistica. De fapt, acest medicament trebuie sa te vindece de A si din pacate, te ucide, generand B, dar nu te speria, e doar un efect secundar! In realitate nu exista efecte secundare: toate sunt efecte directe.
Medicamentele va rescriu sistemele corporale. Asta e ceea ce fac! In cazul unei substante naturale, cand nu e mai necesara, corpul o elimina. Cand ai o substanta sintetica patentata, el n-o poate elimina, iar substanta continua sa actioneze si va actiona mult timp dupa ce nu mai este necesara. Si acest lucru produce efectele secundare! Va dau un exemplu: S-a descoperit ca atacurile armate din scoli, gen Columbine, au fost toate provocate de copii care luau pilule SSRI sau erau pe cale de a nu le mai lua, dorind sa scape de ele, fiindca unele din efectele lor secundare sunt depresia suicidara, furia si mania. Asta m-a pus pe ganduri, pentru ca citisem un articol cu argumente pro si contra Prozac si primul paragraf afirma ca, de fapt, e un placebo. Am recitit insa cu mai multa atentie articolul și am analizat partile bune si partile rele. Ei bine, partea negativa este atat de dezastruoasa, incat niciun om in toate mintile nu ar da vreodata acest medicament unui copil. Dar trebuie sa admit ca, facand parte din sistem cativa ani, stiu ca industria farmaceutica e propulsata de interese corporatiste, nu de stiinta. Stiinta e un impuls pur intelectual, pura filozofie, stiinta si studiu. Interesele corporatiste se rezuma la cati bani se pot face. Deci continuam sa promovam Prozac pe seama sanatatii copiilor si a adultilor deoarece companiile farmaceutice au primit aprobare legala si l-au lansat pe piata. Sunt multe alte lucruri pe care le putem face ca sa ajutam oamenii, inainte de a ajunge la Prozac. Din pacate, suntem conditionati sa obtinem o hartie din partea doctorului nostru, cu recomandari pentru o medicatie chimica. Ar trebui sa fim foarte atenti, fiindca acea medicatie, oricare ar fi ea, nu ne modifica sentimentele. Daca sentimentele sunt baza personalitatii noastre iar sistemul nostru imunitar e asociat puternic cu acele sentimentele, atunci bolile cronice ar putea fi consecinta unor sentimente care nu au fost exprimate. Asadar, trebuie sa fim foarte atenti cu medicatia pe termen lung, fiindca nu reuseste sa inabuse acele sentimente.