
Fie prin efectele lor principale, fie prin cele secundare, medicamentele pot contribui intr-o larga masura la provocarea unor accidente de circulatie. Iata, spre exemplu, medicamentele somnifere, ca cele din grupa barbituricelor (Fenobarbital, Dormital), sau cele care contin scopolamina (Scoponal) sau glutethimida (Noxiron, Doriden) etc, Administrate seara pentru somnul de noapte, pot sa-si continue efectul pana la 14 ore, fapt care face ca o doua zi sa persiste o somnolenta care determina o scadere a atentiei la conducere.
Efectele calmante ale fenotiazinelor - clasa de medicamente din care fac parte Clordelazinul, Delazinul, Romtiazinul, Levomepromazina (Nozinan), promethazina etc, folosite fie pentru combaterea starii de greata si a varsaturilor (Emetiral), a raului de mare sau de automobil, fie pentru efectele lor linistitoare (Nozinan, Glordelazin) sau pentru combaterea urticariei sau a bolii serului (Romergan, Fenergan), sunt insotite de stari de somnolenta, tulburari de vedere sau scaderea tensiunii arteriale. Aceste efecte secundare fac ca persoanele care au luat astfel de medicamente sa fie inapte de a conduce automobilul atata vreme cat dureaza efectul medicatiei respective.
Contraindicate conducatorilor de auto - pe timpul cat dureaza medicatia - sunt si acele produse cu efect sedativ (codeina) sau care contin substante deprimante, precum si medicamentele linistitoare (tranchilizante) ca Meprobamat (Carbaxin), Librium (Naoton) etc, atat de numeroase si raspandite astazi. Aceste medicamente pot provoca uneori efecte contrare linistirii si in tot cazul ele nu sunt recomandate conducatorilor auto in timpul conducerii. Fie ca mascheaza o anumita stare psihica de agitatie sau anxietate, fie ca efectul linistitor face ca persoana drogata sa devina indiferenta fata de situatiile dificile, uneori euforica si incapabila de a se concentra. Un singur remediu este indicat la starea de oboseala: odihna.
Mai sunt si alte medicamente care trebuie folosite cu grija de cei care conduc autovehicule. Printre acestea mentionam medicamentele hipotensionale - acelea care scad tensiunea - precum si altele care provoaca tulburari vizuale (Lizadon, Foladon) care in nici un caz nu trebuie luate cand conducem.
Persoanelor suferinde de diabet care isi administreaza fie insulina, fie alte antidiabetice, si care pot face crize de hipoglicemie dupa o injectie sau : doza de medicament, li se fac aceleasi recomandari.
De asemenea la persoanele care sufera de epilepsie (ori echivalente) - fie ca se afla sub influenta unor droguri (Luminal), fie ca fac o criza chiar usoara, in cazul cand conduc un autovehicul, riscurile de accidentare sunt foarte mari.
Desigur ca exista si medicamente, ca: antinevralgic, piramidon, aspirina etc, care pot fi administrate fara riscul de pierdere a capacitatii de conducere. Totusi, recomandarea noastra este ca, fata de multimea specialitatilor care circula si care pot con¬tine substante neindicate conducatorilor auto, sa ne informam in prealabil la un medic daca medicamentul pe care intentionam sa-l luam nu dauneaza capacitatii de conducere. De asemenea nu trebuie uitat faptul ca necesitatea de administrare a unui medicament inseamna totdeauna prezenta unei suferinte si in acest scop odihna este cea mai indicata.
Pentru acordarea primului ajutor - in caz de accidente, pana la sosirea medicului, va putea fi utilizata trusa de urgenta - pusa la dispozitia automobilistilor prin UCECOM. Continutul trusei este urmatorul: Un dispozitiv de respirat
Un aspirator de secretie
Una pipa Guedel (marime medie)
Doua bucati atele
Un deschizator de gura
Un garou cauciuc
Un pachet cauciuc
Un pachet vata a 50 g
Un pachet comprese sterile
Una fasa pansament 5x5
Una fasa pansament 5 x 10
Patru fiole plastic Metosept
Un tub sulfamida pulbere - Ea este insotita de o brosura, la care se indica modul de folosire a tuturor pieselor componente, astfel incat primul ajutor sa fie eficient pentru cel accidentat, iar cel care acorda acest ajutor sa aiba satisfactia datoriei implinite.