sarcina (graviditatea)

 Sarcina este starea in care se afla femeia din momentul fecundatiei pana la expulzarea produsului de conceptie. Sarcina se numeste uterina (normala), cand oul se grefeaza si se dezvolta in cavitatea uterina, si extrauterina, cand grefarea se face in afara cavitatii uterine. Sarcina dureaza in medie 280 de zile. Data probabila a nasterii se stabileste in raport cu data ultimei menstruatii. Dintre semnele sarcinii, cele mai importante sunt: a) incetarea menstruatiei (in cazuri rare femeia insarcinata poate sa aiba una sau doua luni sangerari care pot fi interpretate drept menstruatii); b) greturi, salivatie exagerata, varsaturi, lipsa poftei de mancare (unele femei nu mai suporta mirosul de tutun, de mancare sau parfumurile); c) uterul se dezvolta, din care cauza abdomenul se mareste cu cat sarcina inainteaza.

Sarcina poate fi unica, atunci cand in cavitatea uterina se afla un singur fat, sau multipla, cand se dezvolta in acelasi timp doi sau mai multi feti. La specia umana, numarul cel mai mare de feti cunoscut pana acum a fost de 5. Cea mai frecventa este sarcina gemelara sau dubla, care apare in proportie de aproximativ 1 % fata de sarcinile unice. Sarcina gemelara rezulta in 85 % din cazuri prin fecundarea a doua ovule ajunse la maturitate in acelasi timp de catre doi spermatozoizi. Sarcina aceasta se numeste bivitelina, deoarece exista doua placente, cu doua pungi amniotice. Fetii pot fi de acelasi sex sau de sex diferit. In 15 % din cazuri, sarcina gemelara provine dintr-un singur ovul fecundat, care la inceputul dezvoltarii sale se dedubleaza, formand doua oua. In acest caz, copiii sunt totdeauna de acelasi sex si perfect asemanatori intre ei. La nastere, de obicei, unul este mai greu decat celalalt. Ei se nasc unui dupa altul la interval de 20-30 de minute si in general sunt sub greutatea normala, de aceea necesita ingrijiri speciale dupa nastere.
Sarcina patologica. In timpul evolutiei sarcinii, echilibrul care exista intre mama si fat se poate rupe, aparand tulburari cu manifestari si intensitati diferite. In prima jumatate a sarcinii, ele se manifesta prin greturi sau varsaturi, care pot uneori fi rebele la tratament si atunci, pentru salvarea mamei, se impune intreruperea sarcinii. Formele acestea grave de varsaturi trebuie neaparat tratate in spital. In a doua jumatate a sarcinii, disgravidiile se manifesta prin aparitia albuminei in urina, edeme, cresterea tensiunii, simptome ca¬re tradeaza prezenta leziunilor renale. O forma grava de disgravidie in ultimul trimestru al sarcinii este eclampsia, care pe langa simptomele descrise mai sus se caracterizeaza prin aparitia de convulsii asemanatoare celor din crizele epileptice. In timpul acceselor eclamptice, gravida isi poate musca limba, de aceea, ca prim-ajutor pana la venirea medicului, se introduce intre dintii bolnavei coada unei linguri (de preferinta din lemn), infasurata in tifon. Apoi gravida va fi asezata intr-o camera intunecoasa si linistita, fiind supravegheata indeaproape. Uneori accesele de eclampsie pot provoca moartea fatului. De aceea, gravida eclamptica, dupa primele ajutoare primite la domiciliu, trebuie internata in spital. Pentru prevenirea eclampsiei, tulburarile sarcinii trebuie remarcate si tratate de la inceput. Sunt utile si regulile de igiena din paginile ce urmeaza.
Sarcina extrauterina rezulta din fixarea anormala a oului in afara cavitatii uterine. Aceasta fixare se produce cel mai frecvent in diferitele portiuni ale trompei si mult mai rar pe ovar, in cavitatea abdominala. Cauzele care impiedica trecerea ovulului fecundat din trompa in cavitatea uterina sunt numeroase. Cele mai frecvente fiind inflamatiile, rezulta ca profilaxia sarcinii extrauterine consta si in evitarea acestor inflamatii, respectand riguros normele de igiena sexuala. Prezenta unei sarcini extrauterine se manifesta, pe langa simptomele obisnuite ale unei sarcini (greturi, salivatie abundenta, varsaturi) si prin dureri abominale violente si uneori pierderi de sange prin vagin. Oul fixat in trompa poate provoca, la un moment dat, in urma destinderii trompei, ruperea acesteia. Ruperea trompei este insotita de dureri mari, fenomene de hemoragie interna, stare de lesin si chiar moarte prin hemoragie. De aceea orice femeie, care observa semne ca acelea descrise mai sus, este obligata, in interesul sanatatii sale, sa faca o vizita medicului de specialitate. Numai operatia la timp poate salva viata femeii.

Sarcina normala. Desi o stare absolut normala, sarcina poate produce in organismul femeii o serie de tulburari care pot evitate prin respectarea riguroasa a anumitor reguli de igiena.

In primul rand medicul este acela care trebuie sa confirme prezenta sau absenta sarcinii. Apoi, femeia trebuie sa afle daca starea sanatatii ii permite sa pastreze sarcina sau nu. In sfarsit, la consultatiile periodice, care in primele luni de sarcina se executa lunar, medicul urmareste felul cum este tolerata sarcina, prevenind si tratand toate eventualele manifestari anormale. In cadrul acestor consultatii se examineaza in mod amanuntit inima femeii, care in timpul sarcinii si al nasterii va trebui sa faca fata unor eforturi sporite, plamanii, rinichii si ficatul, mai ales la femeile care au avut candva, in trecut, vreo afectiune a acestor organe, in plus, se executa o serie de analize de laborator. Se face, de exemplu, de la inceput, analiza Wassermann. In timpul sarcinii aceasta analiza poate da rezultate eronate si de aceea repetarea ei se poate dovedi necesara.

Numaratoarea globulelor rosii si albe si dozarea cantitatii de hemoglobina se executa si ele periodic, daca este cazul, deoarece in cursul sarcinii se pot produce anemii care, daca nu sunt corectate la timp, pot afecta serios sanatatea mamei. Grupa sanguina si Rh-ul, daca nu sunt cunoscute dinainte, trebuie cercetate neaparat la femeia gravida, intrucat in timpul sarcinii sau al nasterii se pot dovedi necesare. Examenul de urina se face periodic, la inceput mai rar, iar in ultimele luni de sarcina, la doua saptamani. In urina se cerceteaza mai ales aparitia albuminei. Urmele nedozabile nu au semnificatie patologica deoarece ele provin deseori din secretiile vaginale. Cand cantitatea de albumina creste, este semn ca se poate instala o complicatie serioasa a sarcinii. Examenul secretiilor vaginale are drept scop depistarea infectiilor cu trichomonas sau gonococ. Depistarea gonococului, microbul blenoragiei, are foarte mare importanta, deoarece in timpul nasterii, copilul se poate infecta la ochi, imbolnavindu-se de oftalmie gonococica care, daca nu e tratata, duce la orbire.

Tensiunea arteriala se masoara cu ocazia fiecarei examinari. In mod normal se inregistreaza o crestere moderata a tensiunii in cursul ultimelor luni de sarcina, care nu are o semnificatie patologica.
Cantarirea gravidei in fiecare luna este de asemenea obligatorie. In mod normal, pana la sfarsitul sarcinii, femeia trebuie sa creasca in greutate in medie cu 12 kg. Cresterile mai mari in greutate indica o retinere de apa care trebuie corectata prin regim alimentar si tratament medicamentos.

In afara de aceste examinari si analize, scopul principal al consultatiilor prenatale este urmarirea felului cum evolueaza sarcina. Prin palparea uterului gravid, medicul poate constata daca sarcina se dezvolta normal. In ultima luna de sarcina se stabileste cu precizie pozitia fatului in uter. De asemenea se examineaza bazinul gravidei, deoarece dimensiunile si forma lui, ca si pozitia fatului, sunt hotaratoare pentru desfasurarea nasterii.
Femeia gravida are o stare sufleteasca mai deosebita, este mai iritabila si suporta mai greu emotiile. Atat sotul si familia, cat si tovarasii de munca trebuie sa tina seama de starea deosebita in care se afla si s-o menajeze. Trebuie creata o atmosfera de optimism, de buna intelegere. Lecturile triste, vestile proaste, filmele si spectacolele deprimante nu aduc nici un folos. Femeia trebuie sa priveasca cu incredere dezvoltarea sarcinii si sa astepte in liniste deznodamantul. O buna igiena psihica asigura o dezvoltare normala a sarcinii si un fat sanatos, in timp ce o viata agitata, nelinistita, cu abuzuri poate duce la avort sau nastere prematura.

Gravida trebuie sa adoarma 7-8 ore noaptea si sa se odihneasca cel putin o ora sau doua dupa masa de pranz. Ea nu trebuie sa-si intrerupa activitatea obisnuita, cel putin in prima parte a sarcinii. Conditiile de munca obisnuite nu trebuie schimbate decat daca prin natura lor (eforturile fizice exagerate, statul prelungit in picioare, trepidatii, prezenta unor substante chimice) pot influenta evolutia sarcinii. Se poate merge pana la schimbarea temporara a locului de munca, atunci cand se observa anumite tulburari. Muncile gospodaresti obisnuite nu sunt contraindicate pentru gravida. Sportivele pot continua antrenamentele, cu exceptia celor care necesita eforturi mari (schiul, sariturile, inotul de viteza) dar nu se recomanda sa participe la competitii. Baile la stranduri si la mare sunt permise cu moderatie in primele luni, ca si plaja in orele de dimineata cand soarele nu este prea puternic. Mersul pe jos, mai ales in ultimele luni, este recomandabil pentru femeia gravida. Gimnastica medicala speciala pentru gravide, avand ca scop marirea capacitatii respiratorii si dezvoltarea muschilor abdomenului, se poate executa pana in ultima zi de sarcina, exceptand cazul in care femeia are contractii uterine sau mici pierderi de sange. Calatoriile in timpul sarcinii se pot face in primele sapte luni cu orice mijloc de transport confortabil, in ultimele doua luni nu se recomanda ca gravida sa calatoreasca cu nici un vehicul, deoarece calatoria poate sa fie un factor declansator al nasterii.

De cantitatea si mai ales de calitatea alimentelor consumate de gravida depinde buna dezvoltare a fatului. Daca in alimentatie nu exista substantele necesare dezvoltarii fatului, toate aceste substante vor fi luate din rezervele mamei care slabeste, se anemiaza. In alimentatia unor gravide se observa doua tendinte diametral opuse si deopotriva de nefondate stiintific: supraalimentatia si subnutritia. Regimul alimentar al gravidei nu trebuie sa difere in linii mari de cel dinaintea sarcinii. El trebuie sa contina toate principiile nutritive: proteine (carne, peste, oua, lapte si derivate), glucide (dulciuri, cereale, paste fainoase), grasimi (unt, untdelemn, margarina), saruri minerale (calciu, fosfor, fier) si vitamine. Alimentatia unilaterala, capricioasa, pe baza unor alimente preferate este daunatoare, deoarece carenteaza organismul. Chiar daca aportul cantitativ este suficient, trebuie retinut ca un aliment nu poate fi inlocuit cu un altul, fara unele riscuri. In prima parte a sarcinii, cand apar greturi si uneori chiar varsaturi, gravida va manca cu precadere alimente usoare, pe care le tolereaza, mai des, cate putin, ingerand mai multe lichide. In partea a doua a sarcinii tulburarile digestive dispar, gravida manifestand o pofta de mancare remarcabila careia nu este bine sa-i dea frau liber.
Proteinele constituie principiul alimentar de baza, deoarece ele servesc la plamadirea fatului (intre luna a 7-a si a 9-a, el isi dubleaza greutatea). Gravida are nevoie de 100 g de proteine pe zi, cu 20 g mai mult decat adultul normal. Aceasta cantitate este asigurata daca consuma 125 g de carne, 2 oua si 1/2 litru de lapte sau derivate ale lui (iaurt, branza proaspata) pe zi. Aceasta nu inseamna ca meniul ei trebuie sa fie mereu acelasi. Tinand seama ca la 100 g de aliment, carnea de vaca contine cam 20 g de proteine, branza cam 16 g, pestele 15 g,un ou 6 g, painea 8 g, mazare si fasolea 25g, femeia poate sa-si alcatuiasca singura un meniu care sa-i aduca zilnic cantitatea de proteine necesara. Lipsa proteinelor in alimentatia gravidei produce diferite tulburari. Copilul se poate naste cu greutate subnormala si semne de debilitate.Grasimile si glucidele nu sunt necesare in cantitati mai mari ca de obicei.
Tot timpul sarcinii, gravida va evita alimentele prea sarate iar incepand din luna a saptea de sarcina, gravida va reduce treptat cantitatea de sare din alimentatie, pentru ca in ultimele doua saptamani de sarcina sa manance pe cat posibil nesarat, pentru a se feri de retinerea de apa care produce infiltratia tuturor tesuturilor, inclusiv a uterului si a perineului.
Vitamina - Unde se gaseste - ce tulburari produce lipsa din organism

A- Unt, ficat, galbenus de ou, spanac, morcov, patlagele rosii- Infectii oculare si de piele in perioada de incepui a sarcinii lipsa vitaminei agraveaza varsaturile.
B- Carne de porc, oua, nuci, drojdie de bere, varza, spanac, paine integrala-Edeme, lipsa poftei de mancare, nevralgii
C -Toate fructele si legumele crude si in lapte, fructele citrice, rosiile si ardeii grasi contin o mare cantitate. Iarna si primavara este necesara completarea cantitatii de vitamina C luata prin alimente cu tablete de vitamina C 200 cate 2-3 pe zi - Scaderea rezistentei organismului la infectii, producerea anemiei, oboseala accentuata, hemoragii gingivale si in unele cazuri, chiar avorturi.
D- Galbenus de ou, lapte, unt si smantana, ficat, untura de peste. Sub influenta razelor de soare, organismul uman isi fabrica singur cantitatea de vitamina D necesara; in lunile de iarna gravida are nevoie de un adaos de vitamina D sub forma de tablete sau picaturi - Tulburari in formarea scheletului fetal, decalcifierea scheletului mamei.
E- Legumele verzi, cereale, zarzavaturi, lapte si unt. La femeile cu tendinta la sangerare si avort, cantitatea ingerata prin alimente trebuie completata prin tablete si injectii - Avorturi spontane.
K - Carne slaba, ficat- Hemoragii, intarzieri in coagularea sangelui
Uterul imbibat cu apa se contracta mai greu in timpul nasterii, iar perineul infiltrat se rupe mai usor in timpul expulziei.
Vitaminele sunt indispensabile in alimentatia femeii gravide.
Femeile, care inainte de sarcina respectau un regim alimentar dictat de vreo afectiune digestiva (colita, colecistita), isi vor adapta regimul alimentar, tinand seama de intoleranta pe care o au la anumite alimente si de indicatiile medicului. Cele care sufera de constipatie trebuie sa consume mai multe cruditati, care ajuta la evacuarea intestinului. Se mai pot folosi ceaiuri laxative, ulei de parafina, laxative usoare, dar in nici un caz purgative drastice, care pot declansa un avort.

Pielea trebuie ingrijita in mod deosebit in timpul sarcinii pentru a usura indeplinirea functiilor acestui important organ.
Baile caldute cat mai dese dar scurte sunt absolut necesare in timpul sarcinii, deoarece gravida transpira mult. In ultimele doua luni se prefera dusurile caldute. Baile prea reci sau prea fierbinti pot declansa contractii uterine. Se recomanda ca sapunul obisnuit sa fie inlocuit cu un sapun neiritant cum este sapunul de barbierit sau sapunul special pentru copii. Masajul cu un prosop aspru dupa baie activeaza circulatia si mareste supletea pielii. Ungerea pielii cu diverse creme este inutila, adesea chiar periculoasa, favorizand aparitia infectiilor.

Ingrijirea sanilor are drept scop pregatirea lor in vederea alaptarii.
Din a doua jumatate a sarcinii, sanii se maseaza zilnic cateva minute cu un prosop aspru, iar seara regiunea mamelonara se unge cu o crema cu lanolina. Daca mameloanele nu sunt bine dezvoltate sau sunt infundate, ele se maseaza usor intre degete. Deoarece sanii se dezvolta mult in timpul sarcinii, este bine ca ei sa fie sustinuti intr-un sutien nu prea stramt.

Igiena organelor genitale trebuie sa se bucure de un plus de atentie. In timpul sarcinii se produce in mod obisnuit o crestere a secretiilor vaginale care, de cele mai multe ori, nu are nici o semnificatie patologica. Totusi, prin abundenta lor, ele pot irita organele genitale. Toaleta externa cu apa calduta si sapun, de doua-trei ori pe zi si dupa fiecare scaun, previne aceste neajunsuri. Spalaturile vaginale sunt strict interzise fara avizul medicului deoarece pot declansa contractii uterine. Femeile care transpira mai mult se pot pudra cu talc pe fata interna a coapselor si regiunea din jurul organelor genitale externe pentru a evita iritatiile.
Contactul sexual este permis in timpul sarcinii, dar trebuie rarit si cu tot mai multe menajamente. In ultimele doua luni raporturile sexuale sunt riscante, deoarece pot declansa nasterea.

Pentru ingrijirea dintilor gravida se va prezenta periodic la controlul stomatologic, cu scopul de a descoperi si trata din pripa cariile ivite.

Imbracamintea gravidei, ca sa fie igienica, trebuie sa se conformeze anumitor norme: sa fie comoda, pentru ca sa nu impiedice circulatia sangelui si adaptata la anotimp. Rochia sac este cea mai indicata. Ea trebuie sa se sprijine pe umeri si sa nu fie stransa cu cordon in talie. Ciorapii vor fi prinsi de o centura abdominala, nu cu jartiere care favorizeaza aparitia varicelor. Rufaria de corp va fi schimbata mai des deoarece transpiratia este mai abundenta in timpul sarcinii. Femeile obisnuite sa poarte tocuri inalte vor purta tocuri ceva mai joase si mai groase, pentru a avea mai multa stabilitate la mers.
Centura de sarcina special confectionata nu este necesara decat din luna a VII-a, cand muschii relaxati ai abdomenului nu mai pot sustine uterul cu eficacitate.

Medicamentele si sarcina. In sarcina normala nu este necesar nici un fel de medicament. In cazul ca apar anumite tulburari, atitudinea cea mai conforma cu interesul gravidei este sa se ceara parerea medicului. Serurile si vaccinurile nu vor fi administrate decat cu indicatie absoluta. Medicamentele uzuale contraindicate in timpul sarcinii sunt purgativele, chinina si preparatele hormonale, in general femeia gravida se va feri sa ia medicamente despre care a auzit ca sunt eficiente in combaterea greturilor, deoarece unele din aceste medicamente pot dauna fatului. Abuzul de calciu si de vitamine practicat de multe femei este cel putin inutil.