coloana vertebrala a alimentatiei

Coloana vertebrala a alimentatiei lor o formau cerealele - graul, orzul, ovazul, secara etc. Pe masa fiecarei familii se gaseau alimente proaspat gatite, servite cu felii groase de paine de casa. Cerealele fierte, pastele fainoase, orezul, porumbul, precum si fasolea, cartofii, zarzavaturile si fructele aveau mare trecere. Aceste alimente hranitoare, bogate in fibre, furnizau pana la 53% din aportul caloric zilnic.

Insa timpurile si gusturile s-au schimbat dramatic. Cerealele integrale au fost inlocuite cu fulgi preindulciti. Pentru multi, masa de pranz este formata dintr-o salata dreasa din abundenta cu grasime, un hamburger si o bautura racoritoare. In ceea ce priveste cina, aceasta este deseori formata din produse reci, frumos ambalate in pachete din material plastic. Intre mese, se servesc fara nici o oprire bauturi racoritoare, cartofi pai, gogosi, branzoaice etc. In aceste conditii, alimentele hranitoare, bogate in fibre, reprezinta astazi numai 22% din totalul caloriilor unei zile, in vreme ce consumul de grasime aproape s-a dublat, iar cel de zahar a crescut cu 240%.

Este inspaimantator! Ce s-ar putea face?

Sperantele cele mai mari sunt legate de educatie. Atunci cand oamenii inteleg ca prin prelucrare chimica si rafinare alimentele pierd mare parte din valoarea nutritiva si din fibre, adaugandu-li-se in schimb o serie de aditivi chimici si crescandu-le densitatea calorica, majoritatea sunt dispusi sa-si schimbe modul de alimentatie.

Oamenii incep, de asemenea, sa inteleaga ca produsele lactate si carnea trebuie folosite cat mai rar. Desi acestea contin substante nutritive, majoritatea sunt prea bogate in grasimi, colesterol si calorii si complet lipsite de fibre alimentare. Atunci cand preocuparile noastre legate de alimentatie se vor deplasa din zona produselor de origine animala si a alimentelor rafinate, prelucrate chimic, catre cresterea consumului de hidrocarbonate (glucide) complexe, continute in produse alimentare de origine vegetala, bogate in fibre, vom suferi de mai putine boli si ne vom bucura de o sanatate mai buna. De fapt, acest lucru are loc in unele tari: din 1970, de pilda, in S.U.A. a inceput sa scada consumul de carne, lapte integral si oua, lucru ce a dus la scaderea numarului de infarcte miocardice si de accidente vasculare cerebrale. Asadar, dovezile stiintifice exista. Practic, astazi nu mai sunt motive de indoiala. Este limpede ca drumul spre o sanatate mai buna si o viata mai lunga nu trece prin modernele restaurante fast-food sau pe langa atragatoarele snack-baruri sau bufeturi cu gustari rapide. Acest drum coteste catre alimente consumate asa cum provin ele din gradinile si ogoarele pe care sunt cultivate, catre fructe proaspete, zarzavaturi si legume care mai de care mai aromate si mai gustoase si catre boabe aurii de grau.

Sapte cai gresite

Ca oameni ai secolului XX si ca cetateni ai unei tari bogate in resurse alimentare, ne mandrim ca suntem una dintre generatiile cel mai bine hranite din intreaga istorie. Pentru acest privilegiu platim insa un pret mult prea ridicat, sub forma atator boli inutile, a paliditatii si a mortii premature.

Unde gresim?

Noi, romanii, mancam prea mult aproape din orice: prea mult zahar, prea multa grasime si prea multa sare. Consumam prea multe calorii. Pe deasupra, mai mancam si de prea multe ori pe zi.
Acest belsug ajuta la punerea temeliei pentru aparitia bolilor arterelor coronare (care hranesc inima), a accidentelor vasculare cerebrale, a hipertensiunii, artritei, diabetului cu debut la maturitate, a obezitatii si a catorva tipuri de cancer. Aceste boli sunt raspunzatoare de trei sferturi din totalul deceselor. Iar aparitia lor, asa cum am spus deja, este legata de stilul de viata, mai precis de modul in care ne hranim. Boli produse de alimente? Va referiti, cu siguranta, la pesticide si conservanti? In mod surprinzator, pesticidele si conservantii nu sunt agentii cei mai daunatori dintre alimentele pe care le consumam. Va prezentam, in cele ce urmeaza, cativa inculpati si mai periculosi:  Zaharul. Pentru multi dintre concetatenii nostri, zaharurile rafinate contribuie cu peste 20% la totalul caloriilor consumate intr-o zi. Datorita faptului ca aceste zaharuri sunt lipsite de fibre si substante nutritive, caloriile pe care le contin sunt goale sau despuiate. Pe de alta parte, data fiind densitatea lor calorica crescuta, ele constituie unul dintre cei mai puternici agenti promotorii ai obezitatii.   

Alimentele rafinate

Exista in popor credinta ca rafinarea este ceva bun, pentru ca inlatura din alimente partile nedigerabile, care oricum nu sunt folositoare. in ultimul timp insa, aflam tot mai mult despre cat de necesare sunt fibrele pentru protectia impotriva catorva tipuri de cancer, pentru stabilizarea nivelului zaharului din sange, pentru controlul greutatii corporale si pentru prevenirea unui intreg cortegiu de tulburari gastrointestinale, cum ar fi: litiaza biliara, hemoroizii, diverticulita si constipatia.

Sarea

Romanii consuma intre 15 si 20 g de sare pe zi (3-4 lingurite). Aceasta inseamna de cca 20 de ori mai mult decat ar fi necesar si constituie una dintre cauzele importante ale hipertensiunii, insuficientei cardiace si bolilor de rinichi.

Grasimea

Cei mai multi dintre noi nu ne dam seama ca 40% (sau chiar mai mult) din totalul caloriilor le consumam sub forma de grasime. Aceasta depaseste cu mult posibilitatile metabolice obisnuite ale organismului. Rezultatul este astuparea vaselor de sange, cu aparitia bolilor arterelor coronare si a accidentelor vasculare cerebrale. Dieta bogata in grasimi contribuie, de asemenea, la aparitia obezitatii, a diabetului de maturitate si a anumitor tipuri de cancer.

Proteinele

O alimentatie bogata in carne si produse de origine animala furnizeaza organismului mai multe proteine, grasimi si colesterol decat poate folosi acesta. Cei mai multi dintre noi consumam de 2-3 ori mai multe proteine decat ar trebui. Oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca o dieta cu mai putine proteine si mult mai putine grasimi si colesterol este esentiala pentru imbunatatirea starii de sanatate si a longevitatii.

Bauturile

Romanii beau rareori apa. In schimb, beau orice altceva: bauturi racoritoare carbogazoase si dulci, cafea, ceai, bere si alte bauturi alcoolice. Si aceasta de mai multe ori pe zi. Aceste bauturi, fiind foarte bogate in calorii si lipsite de fibre, produc mari perturbari ale nivelului sangvin al zaharului si saboteaza orice efort de control al greutatii corporale. Iar alcoolul, cafeina, fosfatii si alte substante chimice prezente in aceste bauturi reprezinta riscuri suplimentare pentru sanatate. 

Gustarile

Senzatiile gustative bine nascocite tind sa ia locul hranei adevarate. Gustarile sunt astazi disponibile in scoli, gradinite cu program prelungit si chiar in spitale. Pauza de cafea (gustarea de la ora zece) este ceva de la sine inteles in timpul orelor de servici la fel ca gustarile servite de elevi in timpul pauzelor, la scoala, sau cele servite in timpul urmaririi programului TV. Mesele bine planificate, servite in cadrul familiei, au devenit mai degraba exceptia decat regula. Aceste gustari tulbura digestia si impovareaza stomacul. Si cine nu a suferit macar o data de indigestie, balonare, gaze, dureri cu caracter de arsura sau de alte probleme gastrointestinale? Bine, dar aceasta inseamna ca aproape tot ce mancam ne face rau. Mai ramane ceva bun? Sigur ca da. Ganditi-va la fructe: sute de varietati, culori spectaculoase, acoperind intreaga paleta de consistente si arome. Sau ganditi-va la zarzavaturi si legume. In marea familie a legumelor, puteti gasi zeci de forme, culori si arome. Cerealele constituie o alta mina de aur pentru obtinerea unei hrane delicioase si sanatoase. Oamenii trebuie facuti sa inteleaga ca o alimentatie variata, bazata pe alimente de origine vegetala, este capabila sa furnizeze organismului intregul necesar de grasimi, proteine, fibre si alte substante nutritive.

In plus, o astfel de alimentatie este avantajoasa si din punct de vedere ecologic si reduce la jumatate bugetul alimentar. Vestea cea mai buna insa este ca acest tip de alimentatie poate intarzia si preveni debutul majoritatii bolilor degenerative si poate chiar ajuta la vindecarea lor. Consumarea alimentelor vegetale, cu intregul lor continut de fibre, ne permite sa mancam cantitati mai mari de hrana, fara sa ne mai facem griji cu privire la castigul in greutate, si este de natura sa promoveze o sanatate optima si un tonus energetic ridicat pe tot parcursul vietii. Problema obezitatii infantile din ce in ce mai actuala.