metabolismul si nutritia

 Schimbul permanent de substante si de energie dintre organism si mediu se numeste metabolism si reprezinta functia fundamentala a vietii; incetarea metabolismului determina moartea organismului.
Pentru a se elibera energia ce se gaseste acumulata in substantele alimentare au loc in organism reactii chimice (enzimatice) in urma carora rezulta si substante care vor fi eliminate in mediul extern. Energia intrata in organism nu se pierde, ci se transforma si se intoarce in mediu sub alte forme.
Glucidele se gasesc in proportie mare in alimentele de origine vegetala (grau, porumb, orez, fructe, legume, zahar, miere) si in cantitate mai mica in cele de origine animala (lapte, carne); in alimente, ele se gasesc cu structura chimica diferita: unele au molecula mica, monozaharide (glucoza, galactoza), altele au molecula dubla, dizaharide (maltoza, lactoza), si in sfarsit altele cu molecula cea mai mare, polizaharidele (amidon, glicogen, celuloza). Glucidele nu pot fi absorbite in organism decat in urma digestiei care le transforma in monozaharide, singurele capabile sa strabata bariera intestinala, sa treaca in sange si sa ajunga la ficat. Aici o parte se transforma prin sinteza in glicogen, ca substanta de rezerva, iar o alta parte trece in circulatia generala pentru a fi folosite la nivelul tesuturilor si organelor.
Glucidele intra in compozitia citoplasmei si din ele se formeaza aproximativ 60% din totalul energiei consumate de organism (1 g de glucoza elibereraza 4,1 calorii). Eliberarea de energie se face prin oxidarea glucidelor la nivelul citoplasmei si transformarea lor pana la apa si bioxid de carbon. La nevoie si glicogenul de rezerva din ficat poate fi transformat in glucoza (monozaharida) si trecuta in sange pentru consum. Nivelul glucozei in sange este mentinut constant la 1 g la mie. Cand glucidele sunt in exces, ele se pot transforma si in grasimi si se depun ca atare in organism.
Lipidele (substante grase) se gasesc in proportie mare in alimentele de origine animala (unt, slanina, carne de porc) si in unele fructe (alune, nuci, masline).
Ele nu pot fi absorbite in organism decat sub forma componentelor lor, adica sub forma de glicerina si acizi grasi; in tubul digestiv, lipidele sunt descompuse in glicerina si acizi grasi, care trec in circulatia limfatica si sanguina, resintetizandu-se sub forma de grasimi specifice omului; la nivelul citoplasmei celulare sunt oxidate pana la bioxid de carbon si apa; eliberandu-se o mare cantitate de energie: 1 g de grasime elibereaza 9,8 calorii. Alta parte din aceste grasimi se depoziteaza ca material de rezerva in celulele adipoase de sub piele, sau in jurul unor organe (rinichi, intestin etc), de unde sunt mobilizate si folosite la nevoie.
Protidele se gasesc in alimente de origine animala (carne, oua, lapte) si vegetala (fasole, mazare, linte, soia etc). Cele de origine animala se asimileaza mai usor in organism decat cele de origine vegetala.
Protidele sunt substante fundamentate pentru buna functionare a organismului; ele nu pot lipsi din alimentatie. Pe langa rolul lor energetic, ele au in special rol plastic (formator), contribuind la cresterea organismului si la refacerea tesuturilor distruse prin functionarea si uzura organismului ; de asemenea, ele intra in alcatuirea hormonilor, fermentilor, enzimelor si anticorpilor care au rol important in functiile si apararea organismului.
Moleculele mari de protide sunt desfacute prin actiunea fermentilor la diferite segmente ale tubului digestiv, in aminoacizi, singura forma capabila sa strabata mucoasa intestinala si sa treaca in sange; acestia ajung la celule si sunt folositi pentru sinteza protidelor proprii fiintei umane; prin metoda atomilor marcati s-a constatat ca, cu timpul, toate protidele celulare sunt reinnoite; alta parte din aminoacizi este oxidata pana la bioxid de carbon si apa, eliberandu-se energie (1 g de protide elibereaza 4,1 calorii) sau este folosita pentru sinteza glucidelor si lipidelor. Aminoacizii nu se depun sub forma de rezerva.
Apa constituie 70% din greutatea corpului unui adult fiind repartizata in plasma sanguina, in lichidul interstitial, in limfa si in citoplasma celulara, in tinerete, organismul contine mai multa apa; paralel cu inaintarea in varsta, organismul se deshidrateaza.
Omul adult are nevoie de aproximativ 2-2,5 l apa in 24 de ore. Fara apa, un om moare in cateva zile prin deshidratare, pe cand fara hrana poate trai 35-40 de zile.
Apa provine din doua surse:
- din lichidele si alimentele ingerate;
- din oxidarea substantelor organice in procesul de dezasimilatie.
In organism, apa alcatuieste partea fundamentala a mediilor interne (plasma sanguina, lichidul tisular si limfa); are rol de solvent al substantelor care se absorb prin sange si limfa, transporta substantele dizolvate in ea la celule si ia din ele produsii de dezasimilatie pe care ii duce la organele de excretie (rinichi si piele); inlesneste toate reactiile chimice si oxidarile din organism, avand rol de catalizator, si ia parte la mentinerea temperaturii constante a corpului prin evaporare la nivelul pielii.
Eliminarea apei din organism se face prin rinichi (urina, aproximativ 1 500 ml in 24 de ore), si inca 1 000 ml prin piele (transpiratie), prin plamani, cu aerul expirat, si prin intestinul gros (fecale).
Sarurile minerale insotesc apa, fiind prezente in toate lichidele si celulele din organism. Ele formeaza aproximativ 5% din greutatea corpului; se elimina zilnic prin urina, transpiratie si fecale si sunt inlocuite o data cu hrana, deoarece se gasesc in toate alimentele in proportii variabile. Sarurile minerale intra in organism sub forma de cloruri, fosfati, sulfati de sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier etc.
Vitaminele sunt substante organice, absolut necesare desfasurarii normale a proceselor vitale in organism; ele trebuie introduse o data cu alimentele, deoarece in organism nu se sintetizeaza decat vitaminele D, K si B12.
Vitaminele se gasesc numai in alimentele proaspete si lipsesc in cele conservate; ele au rol important in procesele de asimilare a alimentelor, de crestere a organismului si servesc ca material pentru sinteza unor fermenti. Sunt substante catalizatoare, neavand nici un rol nutritiv si nici energetic. Se cunosc multe vitamine A, B1 B2, B6, B12, C, D1 D2 E, F, H,K,P,PP.
Fiecare vitamina are actiune specifica, lipsa ei producand anumite tulburari.
Ratia alimentara trebuie sa cuprinda atat substante energetice, cat si substante plastice si catalitice necesare organismului.
Glucidele trebuie sa fie in cantitate de 300-400 g/zi crescand la cei care depun eforturi fizice pana la 500- 600 g/zi. Necesarul lor este de 2-3 g/kilocorp in 24 de ore, crescand pana la 4-5 g in caz de activitate fizica intensa sau la cei din regiunile cu clima rece.
Nevoile de protide sunt mai crescute la copii (3,5 g/kilocorp si pe 24 de ore) decat la adult (2 g/kilocorp si pe 24 de ore) deoarece la primii procesele plastice (formatoare) ale organismului sunt intense.
Sarurile minerale si vitaminele se gasesc in alimentele consumate. Pentru a asigura necesarul de vitamine este recomandabil sa se foloseasca in alimentatie zarzavaturi si fructe proaspete.
Nevoile alimentare sunt mai mici la oameni in varsta inaintata, deoarece si procesele metabolice la acestia sunt mai scazute.