Spirulina si Chlorella sunt fitoplanctoni. Termenul fitoplancton provine din cuvintele grecesti phyton, adica planta si plankton, cu sensul de ratacitor. Planctoni cuprind organisme a caror deplasare este determinata in primul rand de curgerea apei, iar fitoplanctoni, adica planctonul vegetal, sunt vietati minuscule, ce traiesc in apa si sunt capabile de fotosinteza. Trebuie sa stim ca adesea frontiera dintre viata plantelor si cea a animalelor se sterge la nivelul microorganismelor. In cazul microalgelor marunte, Arthrospira platensis si Chlorella vulgaris, studiate la microscop, capacitatea de fotosinteza spulbera orice dubiu in acest sens. Daca nu dorim sa complicam prea mult problema, putem afirma ca cianobacteriile sunt alge, iar algele sunt plante. Asa cum mentionam, raspunsul la aceasta intrebare nu este la fel de unanim in privinta structurii algelor albastre, caci acestea sunt vietati procariote, iar organismele simple apartinand acestei grupe nu sunt inzestrate cu nucleu celular (nucleu invelit cu membrana nucleara), motiv pentru care ele apartin de bacterii. Si in cazul Chlorellei exista specii inrudite, fara capacitate de fotosinteza, care cu greu pot fi considerate alge, ceea ce complica si mai mult situatia. Este drept si faptul ca gruparea generala a algelor este putin abuziva. Arborii genealogici existenti actualmente si elaborati pe baza cercetarilor genetice, sunt bineinteles mai exacti, decat vechile denumiri. Evident, pentru a cunoaste si mai bine aceste vietati interesante, nu se impune insusirea celor mai recente clasificari ale microorganismelor, stabilite in baza studiilor genetice si a observatiilor microscopice. La fel cum nu trebuie sa cunoastem in detaliu asemanarile si diferentele dintre arborele de ceai si alte plante inrudite cu acesta, pentru a sorbi din cana aburinda cateva inghitituri din lichidul aromat si revigorant
Denumirea cianobacteriilor (Cyanobacteria) provine din asocierea cuvintelor albastru (kyanós) si bacterie. Initial ele au facut parte din clasa plantelor Cyanophyta. Aceste specii au capacitatea de fotosinteza, astfel ca organitele lor contin clorofila verde si pigmenti albastri sau rosii. Arthrospira platensis a fost descrisa pentru prima data sub denumirea de Spirulina jenneri platensis de Wittrock si Nordstedt in 1884. Aceasta este specie similara cu Arthospira platensis (Nordstedt, Gomont 1892), Spirulina platensis (Geitler, 1925). Denumirea spirulinei provine din termenul latin spiral, care se refera la infatisare, la structura. In functie de locatie, pot aparea diferente in dimensiune, forma, intrucat factorii de mediu au influenta puternica. Pretentiile Spirulinei difera semnificativ de cele ale majoritatii plantelor: se dezvolta in ape alcaline, prin ocolirea speciilor concurente, cucerind probabil acele lacuri unde alte alge nu pot supravietui. Spiralele multicelulare ale Spirulinei pot atinge si lungimea de 0,3-0,5 mm, dimensiune vizibila cu ochiul liber. Ca si una din speciile cele mai vechi ale algelor, Spirulina apartine de procariote, alaturi de bacterii, ceea ce inseamna ca nu detine nucleu celular. Membrana sa celulara mucopolizaharidica este foarte subtire. Astfel e posibil ca multitudinea de substante nutritive pretioase sa ajunga in organism si sa isi exercite rapid efectul.
Chlorella a fost descoperita de Brandt in 1881, ca si vietuitoarea simbionta a hidrei verzi Hydra viridissima sau Chlorohydra viridis), descrisa sub denumirea de Zoochlorella, care deriva din termenul grecesc zoon, adica animal. In 1889 Beijerinck a descoperit ca zoochlorella pot supravietui independent si sunt similare cu algele verzi de apa Chlorella. Astfel a luat nastere genul Chlorella. Arthrospira platensis si speciile inrudite sunt raspandite in multe zone ale lumii – Africa, Asia, America de Sud si Nord –, iar potrivit anumitor date, cercetatorii le-au descoperit si in Europa, implicit in Ungaria. Despre speciile Chlorella exista consemnari aproape din toate regiunile lumii, astfel si din Europa si Ungaria. Celulele Chlorella sunt minuscule, cu un diametru de 2-8 micrometri, in vreme ce dimensiunea si forma lor se aseamana cu cea a hematiilor noastre. Rolul Chlorellei vulgaris de apa dulce si a Chlorellei pyrenoidosa in absorbtia metalelor grele, a substantelor poluante din mediu, respectiv a toxinelor bacteriene poate fi semnificativa.
Chlorella contine substante speciale, precum sporopolenina, factori de crestere (Chlorella Growth Factor - CGF), in timp ce continutul sau in clorofila depaseste cu mult nivelul din Spirulina.