Atelectazie pulmonara
Descriere Atelectazie pulmonara:
Atelectazia este definita ca fiind lipsa gazului din alveole, din cauza colapsului alveolar, sau a consolidarii lichidului. Atelectazie pulmonara poate afecta fie partial, fie intreg plamanul. Este o conditie in care alveolele sunt desumflate, distincta de consolidarea pulmonara.
Atelectazie pulmonara este descoperita destul de frecvent la radiografiile toracice si alte studii radiologice. Aceasta poate fi cauzata de cateva boli, sau o plaga in torace care elibereaza aerul din plamani. Desi este frecvent descrisa drept colapsul tesutului pulmonar, atelectazia nu este sinonima cu pneumotoraxul, care este mult mai specific. Atelectazia acuta poate apare ca o complicatie postoperatorie, sau ca rezultat al deficientei de surfactant. La nou-nascutii prematuri conduce la detresa respiratorie acuta.
Sindromul lobului drept mijlociu:
Acest sindrom reprezinta o tulburare a atelectaziilor fixe, sau recurente din lobul mijlociu drept si/sau lingula. Poate apare prin compresia bronsiilor externa sau prin obstructia interna a acestora. Se poate dezvolta in prezenta unei bronsii lobare patente fara obstructie identificabila. Procesele inflamatorii si defectele anatomiei bronhice, alaturi de ventilatia colaterala au fost desemnate drept cauzele onobstructive ale acestui sindrom. A fost raportat ca manifestare a sindromului Sjogren. Biopsiile transbronsice la acesti pacienti arata bronsiolita limfocitica in lobii atelectatici. Atelectazia raspunde bine la tratamentul glucocorticoid, sugerind rolul important al acestor infiltrate in dezvoltarea sindromului de lob mijlociu drept.
Atelectaziile rotunde:
Reprezinta tesut pulmonar demarcat circular atelectatic cu benzi fibroase si adeziuni in pleura viscerala. Incidenta este ridicata la lucratorii cu azbest datorita gradului de afectare pleurala. Pacientii afectati sunt tipic asimptomatici, iar virsta de prezentare este de 60 de ani.
Cauze Atelectazie pulmonara:
Cea mai comuna cauza este cea postchirurgicala, caracterizata de restrictionarea respiratiei dupa chirurgia abdominala. Fumatorii si varstnicii sunt predispusi la acest risc. atelectazia presupune blocarea arborelui bronsic prin corpi straini, sau mucus, tuberculi, tumori, noduli limfatici. O alta cauza este lipsa de surfactant in timpul respiratiei determinand cresterea tensiunii pe suprafata a alveolelor si colapsul acestora. Atelectazia poate apare si in timpul suctiunii, alaturi de sputa aerul este eliminat din plamani. Exista cateva tipuri de atelectazii dupa mecanismele lor de baza, sau distributia colapsului alveolar: de resorbtie, compresie, microatelectazii si atelectazii de contractie. O alta cauza este embolismul pulmonar.
Atelectazia obstructiva este cel mai frecvent tip si rezulta prin reabsorbtia gazului din alveole cind comunicarea dintre acestea si trahee este oprita. Obstructia poate apare la nivelul unei bronsii mari sau mici. Cauzele de atelectazie obstructiva cuprind corpurile straine, tumorile si dopurile de mucus. Rata cu care se dezvolta atelectaziile si extinderea lor depinde de citiva factori, incluzind extinderea ventilatiei colaterale care este prezenta si compozitia gazului inspirat. Obstructia unei bronhii lobare produce atelectazie lobara, obstructia unei bronhii segmentare determina atelectazie segmentara. Datorita ventilatiei colaterale posibile fara un lob sau segment pulmonar, caracterul atlectaziilor depinde de ventilatia colaterala prin porii lui Kohn si canalele lui Lambert. Atelectazia nonobstructiva poate fi cauzata de pierderea contactului dintre pleurele parietala si viscerala, compresie, pierderea surfactantului si reinlocuirea tesutului parenchimatos prin cicatrizare, sau boli infiltrative. Atelectaziile pasive apar cand pleurezia, sau pneumotoraxul elimina contactul dinte pleurele viscerala si parietala. In general elesticitatea uniforma a unui plaman normal conduce la prezervarea formei sale cand volumul este scazut. Lobii diferiti functioneaza diferit de asemeni: lobii inferiori si mijlocii se colabeaza mai rapid decat cei superiori in prezenta pleureziei, iar cel superior este mai afectat de pneumotorax. Atelectaziile de compresie apar prin orice leziune care ocupa spatiu din torace compresind plaminul si fortind aerul sa iasi din alveole. Mecanismul este similar atelectaziilor pasive. Atelectaziile adezive rezulta prin deficienta de surfactant. Surfactantul reduce tensiunea de suprafata din alveole, scazind astfel tendinta structurilor de a se colapsa. Scaderea productiei de surfactant sau inactivarea lui conduce la instabilitate alveolara si colaps. Fenomenul este observat in detresa respiratorie acuta. Atelectaziile prin cicatrizare apar prin scaderea volumului drept sechela a cicatrizarii tisulare excesive si este de obicei cauzata de bolile granulomatoase sau pneumonia necrotizanta.
Principala cauza a atelectaziilor acute sau cronice este obstructia bronsica prin urmatoarele:
-dopuri de sputa, corpi straini
-tumori endobronsice
-noduli limfatici, anevrisme care compreseaza bronsiile.
Compresia externa a bronsiilor prin pleurezie, pneumotorax poate cauza atelectazia.
Anomaliile productiei de surfactant contribuie la instabilitatea alveolara si poate determina atelectazii. Aceste anomalii apar frecvent in toxicitatea oxigenului si ARDS.
Atelectaziile de resorbtie sunt cauzate de urmatoarele:
-carcinomul bronhogenic, obstructia bronhiilor metastazica
-etiologie inflamatorie (tuberculoza, infectii fungice)
-corpi straini aspirati
-tub endotraheal rau pozitionat
-compresie externa a cailor prin tumori, limfadenopatie, anevrisme, cardiomegalie.
Atelectazia pasiva este produsa de urmatoarele:
-pleurezie, pneumotorax
-bula emfizematoasa mare.
Atelectaziile adezive sunt produse de urmatoarele:
-boala membranelor hialine, sindromul de detresa respiratorie acuta
-inhalarea de fum, chirurgia de bypass cardiac
-uremia, respiratie superficiala prelungita.
Atelectaziile de cicatrizare sunt produse de urmatoarele:
-fibroza pulmonara idiopatica
-tuberculoza cronica, infectiile fungice
-fibroza de iradiere.
Tratament Atelectazie pulmonara:
Tratamentul atelectaziei pulmonare este directionat spre corectarea cauzei de fond. Atelectaziile postchirurgicale sunt tratate prin fizioterapie, prin respiratii profunde si incurajarea tusei. Ambulatia este de asemeni incurajata pentru a ameliora inflatia pulmonara. Persoanele cu conditii neurologice, sau deformitati cu respiratie superficiala pentru perioade lungi de timp beneficiaza de dispozitive mecanice de asistenta. O metoda este presiunea continua pozitiva a aerului respirat, care elibereaza aer presurizat printr-o masca pe nas, sau gura pentru a asigura noncolabarea alveolelor.
Tratamentul pentru atelectazia acuta masiva este corectarea cauzei de baza. Blocajul care nu poate fi inlaturat prin tuse sau aspirarea cailor aeriene poate fi inlaturat prin bronhoscopie. Antibioticele sunt indicate in caz de infectie. Atelectaziile cronice sunt tratate cu antibiotice deoarece infectia este inevitabila. In unele cazuri plaminul afectat poate fi rezecat chirurgical daca infectiile devin cronice sau recidivante.
Daca o tumora blocheaza caile aeriene eliberarea obstructiei prin chirurgie, radioterapie, chimioterapie, sau terapie laser poate preveni atelectaziile de la progresie si dezvoltarea pneumoniei obstructive recurente.
|