Boala Pick
Descriere boala Pick:
Boala Pick isi are debutul mai devreme decat boala Alzheimer. Este dificil de diferentiat simptomele dintre aceste doua boli. Boala Pick este o degenerescenta nervoasa cu o evolutie inevitabila, cauzata de o scadere a numarului de neuroni, cu atrofie cerebrala si prezenta placilor senile. Diferentierea de boala Alzheimer este ingreunata deoarece placile amiloide se intalnesc in ambele cazuri la nivelul creierului. Din punct de vedere clinic, boala Pick este o dementa care progreseaza lent.
Cauzele bolii Pick:
Pana in prezent nu s-au deslusit cauzele aparitiei bolii Pick, ele raman necunoscute. Au fost formulate numeroase teorii, dar nici una dintre ele nu este pe deplin satisfacatoare sau complet verificata.
Simptomele bolii Pick:
Inceputul bolii este de obicei discret, marcat prin simptome usoare. In timp, aceste simptome se pot agrava. Primele simptome al bolii sunt tulburarile de memorie. Ele pot dura mai multe luni sau chiar cativa ani. Se constata si tulburari de orientare in timp si spatiu. Alte simptome ale bolii Pick: tulburarile de comportament, de caracter, de limbaj, de recunoastere a fetelor celor apropiati. Rareori , boala debuteaza printr-o stare confuzionala spontana sau declansata de luarea unor medicamente (anticolinergice in particular), o boala sau un soc afectiv (disparitia cuiva apropiat, schimbarea domiciliului etc.). Alte simptome care insotesc boala sunt iritabilitatea, dezinhibitia emotionala, cresterea poftei de mancare.
Tratamentul bolii Pick:
Pana in prezent, nu exista vreun tratament specific al bolii Pick, dar pot fi avute in vedere intotdeauna ingrijiri paleative care sa reduca simptomele. Unele antidepresive pot fi prescrise de medic pentru a ameliora starea de sanatate a bolnavului si a diminua starea sa de anxietate, dar trebuie evitata mai ales utilizarea antidepresivelor triciclice din cauza proprietatilor lor anticolinergice. De o maniera generala, trebuie sa fie exclus orice medicament anticolinergic. Importanta tratamentului se bazeaza prin luarea in responsabilitate a bolnavului de catre cei apropiati intr-o prima etapa, daca este posibil, sau de catre un ajutor la domiciliu. In toate cazurile, autonomia pacientului si mentinerea lui la domiciliu trebuie sa fie prelungite pe o perioada cat mai lunga de timp. Spitalizarea trebuie luata in considerare doar in ultima faza a bolii. |