Echipa Ekilibrium recomanda:
Asea
Contuzia cerebrala
Descrierea contuziei cerebrale
Efectul posttraumatic imediat si primar, cu un substrat lezional organic poarta numele de contuzie cerebrala. Principalele simptome ale afectiunii sunt de pierdere a starii de constienta pe durata limitata, fiind insotita de semne neurologice si tulburari vegetative. Principalele cauze care provoaca Contuzia cerebrala sunt de lovituri directe sau prin contralovituri. Se poate intampla ca aceasta afectiune sa apara atat in urma unui traumatism inchis, cat si in urma unui traumatism deschis.
Substratul contuziei este organic, fiind prezente tulburari vasculare ce se dezvolta destul de repede si leziuni parenchimatoase care apar secundar tulburarilor vasculare. In timp, remarcam leziuni ale substantei cerebrale ca hemoragii corticale, dilacerari tisulare si edem cerebral. In urma acestor leziuni apare o necroza mezodermogliala. Leziuni se situeaza la nivelul fetei inferioare a lobilor frontali si temporali in regiunea corticala. Contuziile si hemoragiile profunde ale creierului se dezvolta in urma fortelor mecanice care deplaseaza emisferele cerebrale pe suprafata interna a cutiei craniene. Aceasta deplasare a emisferelor dezvolta leziuni ale substantei nervoase atat in punctul de impact, cat si in regiunea opusa (leziuni de contraimpact) . Hemoragia intracerebrala cu dilacerari ale substantei nervoase apar atunci cand sunt traumatisme severe.
Contuziile cerebrale se clasifica in functie de doua criterii: dupa gravitate exista contuzii minore, medii si grave; dupa intindere contuzia poate fi difuza, circumscrisa (la un emisfer, lob cerebral sau focala) sau cu predominanta in unele structuri (trunchi cerebral, diencefal, cerebel).
Contuzia cerebrala difuza se dezvolta in urma unor mecanisme inertiale de acceleratie-deceleratie, leziunile rezultand in urma frecarii dintre diferite structuri cerebrale. Contuzia circumscrisa apare ca urmare a unui contact direct sau prin contralovitura. Macroscopic, creierul se devolta congestionat, vasele leptomeningeene si subpiale sunt turgescente. Se mai remarca sufuziuni sangvine de culoare violacee. Pe suprafata de sectiune intalnim hemoragii venoase petesiale, difuze sau circumscrise, mai ales la nivelul substantei albe. In cazul in care traumatismul a fost deosebit de violent, atunci aceste hemoragii pot sa conflueze si sa dezvolte arii hemoragice intraparenchimatoase. Testul microscopic are rolul de a remarca anumite leziuni neuronale care sunt sub forma de cromatoliza, alterari ale aparatului reticular Golgi si neuroni multinucleari. In formele grave de contuzie alterarile neuronale sunt de tip hipoxic, cu vacuole in citoplasma, iar in stadiile avansate de comotie exista pierderi de populatii neuronale. Axonii neuronilor prezinta fragmentari ale tecii de mielina, in formele grave mielina disparand complet. La nivelul gliei se remarca o hipertrofia microgliei.
Contuzia cerebrala minora este caracterizata prin leziuni de intensitate mica. Contuzia cerebrala minora este total reversibila. Manifestarile clinice ale acestei forme se manifesta prin abolirea starii de constienta pe o durata de 20 pana la 30 de minute, dar care poate ajunge pana la 2-3 ore uneori. Pana in prezent, nu exista semne si simptome neurologice. Foarte putine persoane pot suferi o diplopie sau o asimetrie de reflexe miotatice cu caracter tranzitoriu si semne de iritatie meningeana. Modificarile vegetative sunt inconstante si tranzitorii, fiind intalnite usoare modificari ale pulsului, respiratiei si ale tensiunii arteriale. Amnezia lacunara care urmeaza dupa acest episod cupinde perioada de abolire a starii de constienta si o scurta perioada de timp de dinaintea evenimentului traumatic. Evolutia este favorabila, bolnavul isi revine complet in maxim 2-3 saptamani. Sindromul postcontuzional implica simptome ca cefaleea, ametelile si astenia.
Contuzia cerebrala medie apare atunci cand creierul sufera leziuni de amploare si sunt partial reversibile si compensabile. Principalele simptome sunt de abolire a starii de constienta pe o durata de la 2-3 ore pana la 2-3 zile. In momentul in care pacientul isi revine din starea de inconstienta, acesta poate sa sufere o stare de agitatie psihomotorie, anxietate, tulburari mnezice, hiperemotivitate sau dinpotriva, poate sa aiba o stare de somnolenta, apatie, obnubilare si confuzie. Amnezia este ca in cazul comotiei cerebrale minore, implicand traumele de dinaintea momentului traumatic, perioada de pierdere o constientei si momentele imediate de dupa revenirea starii de constienta. Pacientii nu-si amintesc ce anume i-a lovit, nu pot relata evenimentele care au precipitat momentul producerii accidentului. Semnele si simptomele neurologice se apar mereu in comotia cerebrala medie si sunt date de modificari ale reflexelor miotatice, prezenta semnului Babinski bilateral si semne de iritatie meningeana. Modificarile functiilor vegetative sunt prezente si constau in modificari ale pulsului (tahicardie), modificari ale frecventei respiratorii (polipnee), modificari ale tensiunii arteriale.
Contuzia cerebrala grava implica leziuni cerebrale ireversibile si necompensabile sau doar partial compensabile. Manifestarile clinice ale acestei forme de contuzie sunt date de abolirea starii de constienta care poate dura de la momentul inceperii traumatismului pana la 1-2 saptamani. Amnezia este la fel ca in cazul celorlalte forme de comotie. Principalele semne si simptome sunt: tulburari de tonus muscular, tulburari in mentinerea posturii. Tulburarile de tonus muscular pot merge de la hipotonie generalizata pana la rigiditate prin decorticare. In rigiditatea prin decorticare membrele superioare sunt in tripla flexie, iar membrele inferioare in extensie. In timp, putem remarca o deviere a capului si globilor oculari, crize epileptice generalizate. Modificarile functiilor vegetative sunt prezente si se manifesta prin tahicardie, polipnee, hipertermie, episoade hipotensive, varsaturi. Daca este atins si trunchiul cerebral, tabloul clinic este mai sever, iar prognosticul mai rezervat. Atingerea trunchiului cerebral provoaca o coma profunda, rigiditate prin decerebrare cu hipertonie generalizata cu membrele superioare in extensie si rotatie externa, iar membrele inferioare in extensie si rotatie interna.
Diagnostic Contuzia Cerebrala:
Contuziile se remarca cu ajutorul celor doua examene: CT si IRM. Pe imaginile CT zonele lezate se dezvolta sub forma de arii hiperdense, iar la IRM aceleasi zone apar ca arii hiperintense. Aceste examene au rolul de a evidentia un anumit grad de hemoragie subarahnoidiana. Dupa mai multe ore de la evenimentul traumatic, tesutul nervos din jurul leziunii se edematiaza si apare la CT ca un inel de joasa densitate. Dupa cativa ani de la evenimentul traumatic, examenul CT va pune in evidenta depresiuni cicatriciale colorate cu hemosiderina pe suprafata corticala, care pot fi o cauza a epilepsiei posttraumatice.
|