Echipa Ekilibrium recomanda:
Asea
Ehrlichioza
Descrierea ehrlichiozei:
Boala infectioasa a monocitelor si granulocitelor determinata de bacteriile din speciile Ehrlichia (bacili intracelulari gram negativi). A fost raportata pentru prima data in SUA in anul 1987. In unele cazuri, boala poate evolua fatal. Ehrichia chaffeensis afecteaza mai ales macrofagele si monocitele (celule implicate in apararea organismului= leucocite, sau globule albe), producand ehrilichioza monocitara; un al doilea patogen, asemanator cu specia Ehrichia equi, afecteaza granulocitele (granulocitele sunt de trei tipuri: bazofile, eozinofile si neutrofile; toate acestea sunt leucocite = globule albe, implicate in apararea antiinfectioasa a organsimului uman) cauzand aparitia ehrilichiozei granulocitare .
Ehrlichiile sunt bacterii de mici dimensiuni, gram-negative, ce paraziteaza intracelular celulele corpului uman, dezvoltandu-se sub forma unor micro-colonii la nivelul fagozomilor. Fagozomul este o vacuola intracitoplasmatica, ce apare in urma procesului de endocitoza – internalizare – si care poate contine bacterii, virusuri sau detritusuri celulare; deobicei, dupa formarea fagozomului, un lizozom primar va fuziona cu acesta, iar enzimele lizozomale hidolitice, vor distruge continutul bacterian.
Aglomeratia intracitoplasmatica de fagozomi ce contin ehrlichii, poarta numele de: morula sau mura ; morula poate fi evidentiata in interiorul fagocitelor - celule mari ale sistemului imunitar, cu rol in distrugerea agentilor strain, cu ajutorul coloratiei Giemsa.
Clasificarea ehrlichiozei:
Diferitele specii de ehrlichii au fost denumite tinandu-se cont de anumite caracteristici genetice distincte ; E. Chaffeensis poate fi inclusa in aceeasi grupa cu microorganismele E. Canis si C. Ruminantium, patogeni transmisi de catre capuse ; in timp ce ehrlichiile granulocitare umane, pot fi asimilate unui alt genogrup de bacterii, transmite tot prin intermediul capuselor, grup ce include si urmatorii patogeni : E. Equi, E. Phagocytophila si A. Marginale. Specia E. Sennestrum, face parte din categoria patogenilor care paraziteaza trematodele pestilor.
Ehrlichiile pot fi transmise atunci cand exista un rezervor mamifer permanent infectat – astfel, capusele aflate in dezvoltare, vor fi infectate cu bacterii de la nivelul acestor rezervoare; capusele vor ramane infectate pe toata perioada vietii, fara a putea transmite infectia urmatoarelor generatii de artropode (transmiterea transovariana nu este posibila) ; gazda umana poate fi imbolnavita atunci cand bacteriile sunt inoculate prin intermediul leziunilor, produse de catre muscatura de capusa – in timpul pranzurilor sanguinolente.
Ehrlichioza monocitara umana: este produsa de patogenul E. Chaffeensis. In acest caz rezevorul infectios este reprezentat de anumite specii de capuse ce paraziteaza cainele. Cele mai multe cazuri de imbolnavire au fost raportate in timpul primaveri si a verii, mai precis lunile aprilie, cel tarziu inceputul lunii septembrie. Patogenul actioneaza si afecteaza in special monocitele de la nivel sanguin (leucocite agranulocite, implicate in apararea antiinfectioasa; in cadrul analizelor de laborator, foarte rar poate fi decelat aspectul intracelular de - morula (reprezinta agregarea fagozomilor ce contin patogeni infectiosi). Boala poate fi diagnosticate cu ajutorul tehnicilor serologice de laborator – imunofluorescenta indirecta, ce detecteaza antigenele bacteriene. De asemenea, tot cu ajutorul tehnicilor de serologie, poate fi pusa in evidenta cresterea titrului anticorpilor specifici indreptati impotriva acestor bacterii. Doxicilina reprezinta antibioticul de electie pentru tratamentul acestei forme de boala. Mortalitatea raportata se situeaza in jurul valorii de 3%.
Ehrlichioza granulocitara umana: este produsa de catre un patogen asemanator cu specia E. Equi. Rezervorul infectios pentru aceasta bacterie o reprezinta capusa de caprioara. Incidenta imbolnavirilor este proportional distribuita pe parcursul unui an calendaristic, cu toate acestea, cele mai multe cazuri de boala au fost raportate in perioada lunii mai ; patogenul actioneaza mai ales asupra granulocitelor (eozinofile, bazofile si neutrofile – acestea sunt leucocite implicate in apararea antiifectioasa a organismului uman). Pentru diagnosticul infectiei sunt utilizate anumite tehnici serologice de laborator – imunofluorescenta indirecta, care are ca scop, evidentierea antigenelor de origine bacteriana. De asemenea, tot cu ajutorul investigatiilor serologice, poate fi pusa in evidenta cresterea concentratiei de anticorpi specifici de la nivelul sangelui ; doxicilina reprezinta antibioticul de electie pentru tratamentul acestei boli. Mortalitatea raportata se situeaza in jurul valorii de 5%.
Semnele si simptomele ehrlichiozei:
Ambele tipuri de ehrlichioza prezinta semne si simptome asemanatoare: febra crescuta, cefalee, stare generala de rau, mialgie, leucopenie, si trombocitopenie. Simptomele dureaza aproximativ 3 saptamani. La 16% dintre pacienti, majoritatea in varsta, apar complicatii precum insuficienta renala, cardiomegalie, coagulopatii sau coma. Ceva mai tarziu dupa debutul bolii, poate aparea tusea si starea de confuzie ; foarte rar pacientul va prezenta rash cutanat si convulsii. Rash-ul este o eruptie fugace si pasagera, asemanatoare cu cele din rujeola sau scarlatina, putand aparea in faza de debut a unor boli febrile.
Majoritatea persoanelor afectate sunt barbati cu varsta de peste 40 ani.
Tratamentul ehrlichiozei:
Pentru profilaxia bolii, se recomanda evitarea regiunilor endemice, purtarea de haine care sa asigure protectie impotriva muscaturilor de capusa, impregnarea hainelor cu substante antiparazitare, precum si indepartarea rapida a capuselor de pe suprafata pielii.
Tratamentul medicamentos se face prin utilizarea antibioticelor; doxicilina reprezinta antibioticul de electie pentru vindecarea ehrlichiozei granulocitare; administrearea de doxicilina, va conduce la disparitia febrei, in maxim 48 de ore de la initierea terapiei, in peste 90% dintre cazurile de imbolnavire. Intarzierea aplicarii tratamentului, va conduce la cronicizarea infectiei, astfel ca in unele cazuri, patogenii pot fi detectati in sangele periferic, chiar si dupa o luna de la declansarea simptomelor de boala. Ehrlichioza granulocitara umana determina o rata de mortalitate, situata in jurul valorii de 5%.
|