Epididimita
Descrierea epididimitei:
In caz de epididimita epididimul se tumefiaza treptat sau brusc. Tumefactia este insotita de o durere puternica care radiaza spre regiunea inghinala. Inflamatia epididimului se poate extinde cu usurinta si asupra testiculelor datorita apropierii anatomice a organelor. De cele mai multe ori epididimita este unilaterala, insa sunt situatii cand afecteaza ambele parti.
Durerea, sensibilitatea si edemul la nivelul scrotului (epididimul sau testiculele) care se agraveaza gradat sunt cele mai frecvente simptome ale epididimitei. Alte simptome care pot aparea includ febra si frisoanele, mictiunile frecvente sau disconfort la urinat sau secretii la nivelul penisului. Torsiunea testiculara se manifesta similar, dar este mai frecventa la adolescenti si nu prezinta semne de infectie sau inflamatie.
Diagnosticul epididimitei:
Diagnosticul se stabileste prin culture bacteriene din lichidul uretral. Culturile din secretiile peniene se fac pentru a verifica o infectie bacteriana, cum ar fi de exemplu o boala cu transmitere sexuala, iar urocultura si sumarul de urina pentru o infectie de tract urinar. Pot fi necesare analize sangvine care sa verifice un nivel crescut de leucocite (globule albe) si o ecografie sau o investigatie imagistica nucleara pentru a verifica o posibila torsiune musculara, care este o urgenta, putand determina reducerea brusca a fluxului sangvin la nivelul testiculelor si necesita tratament chirurgical de urgenta.
Tratamentul epididimitei:
In caz de epididimita este foarte importanta odihna, repausul la pat. Testiculele bolnavului la pat se vor sprijini, pielea se va proteja cu vaselina. Compresele cu apa rece statuta si racirea au un efect benefic. Inflamatia este redusa cu ajutorul antiin-flamatoarelor si antibioticelor. Durerea poate fi redusa cu ajutorul analgezicelor sistemice si a analgezicelor locale administrate in jurul cordonului spermic.
Tratament antibiotic
Tratamentul antimicrobian de prima intentie va fi oral, cu un antibiotic din familia tetraciclinelor. In formele severe de boala se va recurge la tratament injectabil cu un aminoglicozid (gentamicina, kanamicina), urmat de tratament chimioterapic oral pentru inca 7-10 zile. Mai pot fi folosite si alte antibiotice, cum sunt: ampicilina, eritromicina sau cefalosporine.
In cazul epididimitelor cu transmitere nonsexuala tratamentul chimioterapic oral cu biseptol sau nitrofurantoin, duce la remisia fenomenelor inflamatorii.
Tratament antiinflamator
Tratamentul antiinflamator il va acompania pe cel antimicrobian. Se va alege unul din urmatoarele produse: indometacin, fenilbutazona, diclofenac, de preferat sub forma, de supozitoare in 2-3 prize pe zi. Antialgicele si antipireticele injectabile sau orale se administreza in formele cu dureri continue si febra persistenta.
Tratament chirurgical
Tratamentul chirurgical vizeaza cazurile cu supuratie locala fistulizata fara tendinta la vindecare sub tratament antimicrobian, si consta in orhidectomie (extirparea testiculelor) de necesitate. |