Febra Oroya si veruca peruana
Descrierea Febrei Oroya si a verucei peruane:
Febra Oroya si veruca peruana sunt determinate de bacteria Bartonella bacilliformis. B. bacilliformis, B. henselae si B. quitana sunt specii de Bartonella capabile de a invada celulele gazdei umane, si in mod deosebit globulele rosii sanguine. Speciile de Bartonella sunt paraziti intracelulari facultativi. Bacteriile apartinand speciilor de Bartonella pot genera o serie de maladii, cum ar fi: febra de transee, boala zgarieturii de pisica (BZP), angiomatoza bacilara, endocardita, febra Oroya si veruca peruana.
B. bacilliformis este o bacterie gram-negativa, de mici dimensiuni, care produce febra, anemie ducand in final la decesul bolnavuluiul, in cazul in care nu se intervine prompt prin antibioterapie. Veruca peruana, care reprezinta o leziune tegumentara vegetanta, apare de obicei in perioada de convalescenta a bolii, sau in perioada de cronicizare a infectiei cu B. bacilliformis.
Leziunile, denumite ruci peruane, se pot dezvolta in timpul perioadei de convalescenta a febrei Oroya sau in timpul infectiei cronice cuB. bacilliformis. In 1885 Daniel Carrion, un student peruvian la medicina, si-a inoculat sange de la un pacient cu ruci peruane si ulterior a murit de febra Oroya, demonstrand astfel ca ambele boli sunt produse de acelasi agent.
Infectia este declansata in urma inocularii patogenului prin intermediul unei intepaturi a mustei de nisip. Musca de nisip, traieste in Muntii Anzi, la altitudini de peste 700 metri. Febra Oroya afecteaza in mod cert persoanele neimunizate, care nu au prezentat aceasta boala in antecedentele personale patologice recente. Veruca peruana se dezvolta in mod uzual, la cei care au fost expusi in trecut infectiei cu B. bacilliformis, inclusiv la cei care au suferit recent de febra Oroya.
Amploarea simptomatologiei clinice in cazul acestor boli, depinde foarte mult de statusul imunitar al gazdei infectate (imunocompetent sau imunocompromis). Boala este endemica in Peru, avand o rata mare de mortalitate si este transmisa printr-un vector artropod - cel mai frecvent prin intepatura unei insecte.
Simptomele febrei Oroya si a verucei peruane:
Febra Oroya este o boala infectioasa ce se dezvolta in 3 etape: faza acuta, faza de latenta, faza eruptiva
Perioada acuta se caracterizeaza prin: febra mare, cefalee, artralgii, hemoliza importanta ce determina anemie hemolitica severa cu eritrocite < 1.000.000/mm3
Aceasta faza se insoteste de o mortalitate foarte mare in cazul in care este netratata, in principal prin suprainfectie cu Salmonella.
Faza de latenta poate dura saptamani sau ani, iar faza eruptiva numita verrugo peruano (veruca peruana) se caracterizeaza prin leziuni rosii, angiomatoase, asemanatoare cu angiomatoza bacilara.
Faza incipienta a bolii se insoteste de dureri musculare si articulare accentuate. Cefaleea nu lipseste din cadrul tabloului clinic din faza acuta a bolii. Pacientul prezinta manifestari neurologice: insomnie, delir si scaderea nivelului de constienta. La nivelul tegumentelor pot fi observate manifestari caracteristice de purpura trambocitopenica.
In perioada de convalescenta a bolii, bacteriile plasmatice vor disparea, febra va diminua in intensitate iar organismul va incerca sa refaca rezerva de eritrocite anterior distrusa. Cazurile de mortalitate semnalate, s-au datorat anemiei profunde si toxemiei. Infectiile supraadaugate, (salmonelozele, malaria, tuberculoza), au contribuit semnificativ la cresterea mortalitatii in infectia cu B. bacilliformis.
Verucile apar de obicei dupa epuizarea perioadei de convalescenta a febrei Oroya. Verucile se prezinta ca leziuni tegumentare vegetante, rosiatice, mici si sesile sau mari, pediculate si nodulare. Veruca peruana seamana cu leziunile tegumentare provocate de angiomatoza bacilara si sarcomul Kaposi.
Diagnosticul febrei Oroya si a verucei peruana:
Diagnosticul in febra Oroya se poate face tinand cont de simptomatologia clinica ce poate avea un debut brusc sau insidios. Durata medie de incubatie a infectiei este de aproximativ 21 de zile.
Deoarece patogenii invadeaza globulele rosii sanguine, bacteriile B. bacilliformis pot fi cultivate in faza acuta a bolii, prin hemoculturi repetate. Bacilii cultiva foarte bine pe medii artificiale cu agar-sange de iepure, incubate la o temperatura de 28 grade C. Leziunea denumita, , veruca peruana’’ apare datorita multiplicarii locale a patogenilor si datorita capacitatii acestora de a induce formarea de noi vase sanguine (angiogeneza) .
Deoarece agentii patogeni invadeaza globulele rosii sanguine, bacteriile de Bartonella bacilliformis pot fi cultivate in faza acuta a bolii, prin hemoculturi repetate. Dupa manifestarile de debut, pacientul va dezvolta anemie severa ce reprezinta scaderea numarului de eritrocite (globule rosii) circulate si scaderea hemoglobine plasmatice.
Leziunea denumita, veruca peruana apare datorita multiplicarii locale a agentilor patogeni si datorita capacitatii acestora de a induce formarea de noi vase sanguine (angiogeneza) - diagnosticul verucilor se poate face prin examinarea leziunilor aparute la nivelul tegumentului.
Tratamentul febra Oroya si a verucei peruana:
Tratamentu febra Oroya se bazeaza pe chimioterapicelor. O serie de antibiotice s-au dovedit a fi eficiente in tratamentul acestei maladii: cloramfenicolul, tetraciclinele, penicilina si streptomicina. Se prefera utilizarea cloramfenicolului, deoarece acest chimioterapic elimina o eventuala infectie supraadaugata cu Salmonella.
Veruca peruanase trateaza cu aceleasi antibiotice. In cazul recaderilor si a lipsei de raspuns la tratament, terapia va dura pana la obtinerea unor rezultate clinice satisfacatoare.
|