Gastrita cronica

Echipa Ekilibrium recomanda:
Zeolit Detoxifiant Pulbere

Gastrita cronica

Descrierea gastritei cronice

Gastrita cronica reprezinta termenul ce descrie inflamatia persistenta a mucoasei gastrice (mucoasa stomacului). Gastritele pot fi clasificate in functie de mai multe criterii, cum ar fi agentul etiologic (Helicobacter pylori, reflux biliar, antiinflamatoare nesteroidiene, mecanism autoimun, raspuns alergic), criterii histologice, aspect endoscopic si multe altele. Netratata la timp sau tratata necorespunzator, inflamatia mucoasei gastrice poate deveni cronica si astfel apare gastrita cronica.

Pe baza criteriilor endoscopice si a celor histologice gastritele se impart in trei categorii:

Gastrita tip A- fundica se caracterizeaza prin inflamatia difuza a regiunii fundice a stomacului, prin prezenta hipoaciditatii, scaderii concentratiei de vitamina B12, cresterea secretiei de gastrina. In cazul acestui tip de gastrita se pot identifica anticorpii contra celulelor parietale si contra factorului intrinsec. Unele gastrite tip A sunt determinate genetic, in timp ce altele se asociaza cu afectiuni autoimune.

Gastrita tip B- antrala se caracterizeaza printr-o afectare difuza si severa a mucoasei gastrice. In acest tip de gastrita debitul acidului clorhidric este putin redus, nivelul gastrinemiei este scazut, anticorpii lipsesc, iar concentratia vitaminei B12 este normala. Deficitul de fier este important.

Gastrita tip AB - difuza

Cauzele gastritei cronice

Doctorii specialisti considera ca cele mai frecvente cauze de aparitie a gastritei cronice sunt reprezentate de administrarea prelungita a antiinflamatoarelor nonsteroidiene, infectia cu Helicobacter pylori, anemia pernicioasa, agresarea chimica a mucoasei prin bila refluata in stomac sau degenerarea epiteliului gastric corelata cu inaintarea in varsta.

Gastrita cronica indusa de infectia cu Helicobacter pylori poate fi de 2 tipuri: gastrita antrala ce se caracterizeaza prin inflamarea epiteliului din regiunea antrala gastrica si este mai frecvent intalnita la pacientii cu ulcer gastric, si gastrita multifocala atrofica in care afectarea este atat a corpului, cat si a antrului gastric, iar evolutia este spre atrofie glandulara. Epiteliul atrofic este inlocuit partial cu epiteliu intestinal (printr-un proces patologic numit metaplazie intestinala). Aceasta forma de gastrita cronica are un risc crescut de evolutie spre carcinom gastric.

Gastrita autoimuna asociaza autoanticorpi antifactor intrinsec si anticorpi anticelula parietala. Cel mai afectat este corpul gastric, unde apare atrofia progresiva, se instaleaza apoi insuficienta de factor intrinsec si in final pacientul dezvolta anemie pernicioasa.

Gastrita cronica chimica reactiva sau mai corect numita gastropatia cronica reactiva este determinata de ingestia cronica de aspirina (sau compusi care contin aspirina-exista pe piata farmaceutica peste 300 de compusi ce includ aspirina in substantele active) sau de refluxul biliar in stomac. O parte din compusii bilei pot altera bariera protectoare de mucus a stomacului, ducand la aparitia unor leziuni mai mult sau mai putin extinse, in functie de gradul refluxului si de compozitia particulara a sucului biliar refluat.

Gastrita cronica a pacientilor imunodeprimati (cu imunitate scazuta) este corelata cu infectia cu CMV (cytomegalovirus). Virusul se cantoneaza intracelular si in lipsa unui tratament prompt determina necroza si ulceratii. Alte infectii care pot sta la baza aparitiei gastritei cronice sunt cea cu herpes simplex, mycobacterium avium, tuberculoza, infectiile fungice, infectiile parazitare cum ar fi schistosomiaze, diphyllobotrium latum.

Gastrita cronica granulomatoasa noninfectioasa este asociata cu urmatoarele procese patologice: boala Crohn, sarcoidoza, abuzul de cocaina, noduli reumatoizi, limfom gastric, histiocitoza cu celule Langerhans, vasculite, granulomatoza Wegener.

Gastrita ischemica apare in cadrul proceselor trombotice aterosclerotice care afecteaza trunchiul celiac si artera mezenterica superioara. Pacientii predispusi la o astfel de etiologie sunt in special varstnicii, cei cu hipertensiune arteriala, diabet zaharat, sindrom dislipidemic si persoanele care fumeaza.

Gastrita postiradiere poate fi de 2 tipuri: reversibila, daca pacientul este expus la doze relativ reduse de radiatii, si ireversibila cu atrofie si ulceratii induse de ischemia locala, in expunerea la doze ridicate. Daca expunerea este prelungita, lezarea mucoasei este insotita de atrofia glandelor fundice, eroziuni si hemoragii capilare.

Cea mai frecventa gastrita cronica este reprezenata de cea din infectia cu Helicobacter pylori. Alte etiologii sunt mai rare. De exemplu, gastrita autoimuna a fost descrisa la populatia din Europa nordica cel mai frecvent. Prevalenta anemiei pernicioase induse de gastrita autoimuna a fost estimata la 127 de cazuri la 100000 de persoane in tarile nordice.

Morbiditatea si mortalitatea asociata gastritei cronice depind de cauza de aparitie. Daca este incriminata infectia cu Helicobacter pylori in aparitia ei, evolutia poate fi asimpotmatica sau pot fi prezente fenomene dispetice care scad considerabil calitatea vietii pacientului. Infectia cu Helicobacter este un factor de risc pentru aparitia bolii ulceroase, a limfomului gastric si a carcinomului gastric. Infectia cu acest germen este contagioasa, si cel mai frecvent se face prin contact direct infectant pe cale fecal orala sau oral-orala. In pericol de contaminare sunt persoanele care traiesc in tari sarace sau in curs de dezvoltare unde igiena comunitara si chiar personala este deficitara.

Diagnosticul gastritei cronice

 Gastrita cronica are simptome asemanatoare cu suferinta altor organe. Pentru precizarea diagnosticului, facem apel la examinarile de radiologie, gastroscopie si datele clinice. Anamneza ne informeaza asupra factorului etiologic, asupra cauzei gastritei.

Diagnosticul diferential trebuie facut cu o serie de boli si cu ulcerul gastro-duodenal. Lipsa caracterului periodic al durerii, neinfluentarea ei prin alimentatie sau alcaline, diferentiaza gastrita de ulcerul gastric. Semnele dispeptice ca anorexie, inapetenta, miros urat, limba saburala, varsaturi mucoase matinale, precum si tulburarile neuroreflexe: ameteli, migrene sunt caracteristice gastritei cronice si nu se gasesc de obicei in ulcer.
Gastrita hipertrofica poate imita tabloul clinic al ulcerului duodenal. In aceste cazuri, secretia gastrica este bogata in mucus, valorile de aciditate sunt crescute, iar radiologic, duodenul are contur regulat. In cazuri dubioase suntem atenti pentru ca inapoia gastritei se poate ascunde ulcerul peptic. In faza incipienta cancerul gastric se confunda frecvent cu gastrita.

Fenomenele dispeptice, inapetenta, aclorhidria, durerile vagi, neinfluentate de alcaline, se intalnesc an ambele afectiuni. Radiografiile in serie si gastroscopia lamuresc diagnosticul. Evolutia lunga pledeaza in favoarea gastritei. In cancer constatam o slabire importanta. Agravarea clinica este paralela cu agravarea radiologica.

Diagnosticul diferential trebuie apoi facut cu colecistita cronica in faza dispeptica care determina dureri in epigastru pe cale reflexa. Durerile au evolutie scurta, de 1-2 zile, iradiaza in spate, sunt influentate de greseli alimentare, in special de grasimi si oua, iar la femei sunt exagerate in perioada menstruala. Diagnosticul diferential trebuie facut cu toate starile dispeptice, si cu parazitozele intestinale.

Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: boala Crohn, gastrita atrofica, boala de reflux gastroesofagian.

 Tratamentul gastritei cronice

  Daca un pacienti a fost tratat pentru infectia cu Helicobacter pylori trebuie confirmata eradicarea. Aceasta este evaluata la 4 saptamini dupa inceperea tratamentului. Eradicarea poate fi confirmata prin testul la ureaza si testul antigenelor din scaun. Pacientii sunt urmariti prin endoscopie, de exemplu daca este descoprita metaplazia acestia necesita supraveghere medicala atenta. Pentru pacientii cu gastrita atrofica si/sau displazie endoscpia de supraveghere este recomandata dupa 6 luni.

Foarte important pentru vindecare este regimul alimentar. Daca suferi de gastrita cronica poti consuma: branzeturi proaspete,  carne slaba, iaurt,  paste fainoase, legume fierte

Dieta bolnavului de gastrita cronica trebuie sa fie echilibrata in principii alimentare, fiind importanta predominarea proteinelor de origine animala.

Evita sa consumi: grasimi,  pranzuri bogate, bauturi alcoolice,  condimente, ceai concentrat, bauturi fierbinti, cafea, bulionul de carne, dulciurile concentrate

Evolutia si prognosticul gastritei cronice

Prognosticul este relationat in functie de cauza gastritei. Gastrita cronica asociata cu Helicobacter pylori poate exista ca un proces asimptomatic pentru intreaga viata a individului sau se poate manifesta prin simptome dispeptice nespecifice sau prin complicatiile sale. Eradicarea determina vindecarea rapida a infectiei cu disparitia infiltratului neutrofilic din mucoasa gastrica. Disparitia componentei limfoide a gastritei poate necesita citeva luni dupa tratament.

Rezultatele studiilor de evaluare a evolutiei gastritei atrofice dupa eradicarea bacteriei sunt variate. Studiile dupa ani de la eradicarea infectiei nu au demonstrat reghresia atrofiei gastrice. Cursul clinic al bolii poate fi agravat cind pacientii dezvolta complicatii cum sunt carcinomul gastric sau ulcerul peptic. Gastrita cu Helicobacter pylori este cea mai frecventa cauza a limfomului MALT. Pacientii cu gastrita atrofica cronica pot avea riscul de limfom 12-16 ori fata de populatia generala de a dezvolta carcinomul gastric. Factorii de mediu cum sunt dieta si standardul de viata sunt importante pentru a determina terapia indicata.

Tratamente naturiste pentru Gastrita cronica