Gonococcemia - manifestari cutanate ale infectiei cu Neisseria gonorhoeae
Descrierea gonococcemiei
Gonococcemia este o boala cu transmitere sexuala (BTS) cauzata de bacteria Neisseria gonorrhoeae. Este a doua boala cu transmitere sexual dupa chlamidia. Se defineste prin prezenta bacteriei Neisseria gonorrhoeae in circulatia sanguine, conducand la infectii gonococice disseminate. Gonococcemia apare la 3% dintre pacientii cu gonoree.
Pacientele insarcinate sau la menstruatie au riscul cel mai mare de infectie cu gonococcemie. Alte grupuri de populatie la risc de infectie include femeile si cei cu deficient ale complementului, boala HIV sau lupus eritematos systemic. Infectia gonococcica diseminata este o afectiune amenintatoare de viata dar usor de tratat, fiind cauza cea mai comuna a artritelor septice acute la adultii tineri active sexual.
Manifestarile clinice ale acestui proces sunt bifazice cu o faza bacteriemica timpurie constind din tenosinovite, artralgii si dermatite, urmata de o faza localizata constind din artrita septic localizata. Alte complicatii clinice severe includ meningita, endocardita, osteomielita, sindromul de detresa respiratorie acuta a adultului si socul septic. Poliomiozita poate fi de asemeni o complicatie rara a gonococcemiei.
Cauzele gonococcemiei
Gonoreea reprezinta una dintre cele mai comune boli infectioase. Toti putem sa ne infectam cu gonoree. Infectia se poate raspandi prin gura, penis, vagin, sau anus. Gonococcemia diseminata poate fi foarte grava. Infectia se dezvolta pe parcursul a mai multor zile, pana la maxim 2 saptamani dupa infectarea cu gonoreea primara. Infectia se raspandeste prin sange si in alte parti ale corpului.
O femeie infectata poate raspandi infectia la nou-nascutii ei in timpul nasterii.
In general, gonoreea este cea mai frecventa la persoanele cu varsta cuprinsa intre 20 si 24 de ani. Boala apare in special in orasele mari, in randul populatiei lipsite de educatie, precum si la persoane cu statut socio-economic mai scazut. Factorii de risc includ prezenta unor parteneri multipli in viata sexuala, sau a unui partener cu antecedente de orice boala cu transmitere sexuala si sexul fara a utiliza un prezervativ.
Simptomele gonococcemiei
Simptomele cuprind frisoane, stari febrile, stare generala de rau, durere mixta in tot organismul,inflamarea articulatiilor, tendoane dureroase sau incheieturi, in special in cazul femeilor care poarta tocuri, eruptii pe piele, pete care variaza de la roz inspre rosu, combinatii de eruptii cutanate cu durere, umflaturi umplute cu puroi.
Pacientii care asociaza si infectia cu chlamidia necesita tratament concomitent cu tetraciclina-doxiciclina sau un macrolid-azitromicina. Forma diseminata a bolii necesita terapie prelungita.
Diagnosticul gonococcemiei
Teste si diagnosticul de Gonoree este adesea asociat cu prezenta altor boli cu transmitere sexuala.
Aproximativ jumatate dintre femeile cu gonoree sunt de asemenea infectate cu chlamydia sau cu o alta boala cu transmitere sexual care pot duce la sterilitate. In cazul in care sunteti infectat cu gonoree, ar trebui sa solicitati un test si pentru alte boli cu transmitere sexuala, inclusiv SIDA. Culturile sunt o dovada absoluta a unei infectii cu gonoree. In general, probele pentru o cultura sunt luate de la cervix, vagin, uretra, anus, sau a gat. Culturile pot oferi un diagnostic preliminar de multe ori in 24 de ore si un diagnostic confirmat in termen de 72 de ore.
Studii de laborator realizate cuprind: numarul cel mai mare de organism se recolteaza din mucoase, incluzand faringele, uretra, cervix, rect, culturile uretrale si cervical sunt cele mai pozitive, culturile din leziunile cutanate sunt positive doar 10%, culturile din articulatii doar 20-30%, cele din sange 10-30%, hemoleucograma arata neutrofilie, rata de sedimentare a eritrocitelor este ridicata, mai mare de 50, reactia de polimerizare in lant este o metoda de sensibilitate inalta si specificitate ridicata, neinvaziva, rapida de a diagnostica si identifica organismul, testele serologice includ aglutinarea latex, ELISA, imunoprecipitarea si fixarea complementului, au o specificitate si sensibilitate slab
Tratamentul gonococcemiei
Testele si diagnosticul de Gonoree sunt adesea asociate cu prezenţa altor boli cu transmitere sexuala. Tratamentul va fi stabilit de medicul dumneavoastra in functie de severitatea simptomelor si starea generala de sanatate, precum si de existenta altor boli.
Exista doua etape in tratarea unei boli cu transmitere sexuala. Prima este de a vindeca de infectia la pacient. A doua este sa localizeze si sa testeze toate celelalte persoane cu care persoana a avut contact sexual cu si sa le trateze pentru a preveni raspandirea bolii
Se recomanda spitalizarea si administrarea intravenoasa timp de 24-48 de ore a antibioticelor, apoi terapia poate fi administrata oral. Terapia empirica initiala cuprinde cefalosporine de generatia a treia: ceftriaxona. O data ce s-a obtinut sensibilitatea bacteriana terapia poate fi comutata pe penicilina G sau ampicilina. Bolnavii care prezinta alergii la peniciline sunt tratati cu spectinomicina.
Pacientii care asociaza si infectia cu chlamidia necesita tratament concomitent cu tetraciclina-doxiciclina sau un macrolid-azitromicina. Forma diseminata a bolii necesita terapie prelungita.
Este important sa se efectueze din nou testele de laborator si pentru a va asigura ca infectia este vindecata.
|