Hemicrania cronica paroxistica (sindromul Sjaastad)
Descrierea Hemicrania cronica paroxistica (sindromul Sjaastad):
Hemicrania cronica paroxistica sau sindromul Sjaastad reprezinta o cefalee care se manifesta prin episoade multiple si severe de cefalee. Aceasta boala afecteaza doar o jumatate din craniu. Se dezvolta mai des la femei decat la barbati. Din cauza preponderentei feminine, cefaleea cronica paroxistica era cunoscuta in toata lumea, ca fiind o boala a femeilor. Cefaleea cu durata scurta pot fi clasificata in cefalee cu activare autonoma si cefalee fara activare autonoma. Cefalea cu activare autonoma implica hemicrania cronica si episodica, cefaleea si cefaleea nevralgiforma unilaterala cu perioada scurta de injectare a conjunctivelor si lacrimare.
Simptome Hemicrania cronica paroxistica (sindromul Sjaastad):
Durerea este simptomul de baza al afectiunii. Este localizata in zona oculotemporala, fruntea si in spatele urechii. Atacurile apar de 10-20 ori pe zi si uneori difera de la 2 la 40 pe zi. Durata unui atac poate fi de cel mult 25 de minute.
Durerea poate fi agresiva iar atacurile sunt asemanate cu manifestari autonome cum ar fi: lacrimarea, injectarea conjunctivala, congestia nazala unilaterala, rinoreea si edemul pleoapei. Lacrimarea se dezvolta bilateral insa este intotdeauna mai marcata de partea simptomatica.
Cauze Hemicrania cronica paroxistica (sindromul Sjaastad):
Principala cauza care provoaca afectiunea nu este cunoscuta pana in prezent. A fost raportata eliminarea neuropeptidelor trigeminale si parasimpatice in perioada cefaleei. Activarea sistemului trigeminovascular ipilateral poate remarca cefaleea brusca unilaterala si poate determina o mioza, sau o marire a presiunii intraoculare si alte anomalii autonome. Marirea transpiratiei si diminuarea salivatiei in perioada atacurilor si inhibarea cresterii presiunii intraoculare de catre agentii alfa-blocanti sau blocada ganglionului stelat sugereaza implicare simpatica. Marirea lacrimarii, a secretiilor nazale si a miozei pot provoca stimularii parasimpatice.
A fost evidentiata si o activare a trigeminosimpatica in perioada atacurilor de cefalee paroxistica cronica. De asemeni, a fost raportata si o marire a peptidelor intestinale vasoactive. In timp, se mareste si nivelul de calcitonina. Durerea si presiunea craniana, reflexul de flexie nociceptiv, clipirea si reflexele corneene au fost cercetate de catre oamenii de stiinta in mod particular pentru aceasta afectiune. Reflexul corneean este diminuat bilateral in perioada atacurilor. Marirea temperaturii corneene de partea simpatica a fost evidentiata, din cauza maririi fluxului de sange corneean.
Tratament Hemicrania cronica paroxistica (sindromul Sjaastad):
Tratamentul de baza implica administrarea de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene, mai ales indometacin care este total eficient pentru diminuarea simptomelor. Eficienta indometacinului in cefaleea cronica paroxistica este provocat de diminuarea fluxului de sange intracranian si de efectele sale antiinflamatorii. Elementele reprezinta un mecanism central de control si o implicare secundara a factorilor periferici, afectand ambele sisteme parasimpatic si simpatic. Studiile recente ne evidentiaza un rol crucial al hipotalamusului. Studiile neuroimagistice functionale prezinta o activare a hipotalamusului in cadrul cefalalgiilor trigeminale autonome. |