Hemoragia subarahnoidiana

Hemoragia subarahnoidiana

Descrierea hemoragia subarahnoidiana

Hemoragia subarahnoida este sangerarea in zona dintre creier si tesutul subtire care acopera creierul. Aceasta zona se numeste spatiul subarahnoidei. Este important de mentionat ca 60% din persoanele cu HSA sunt femei, la care riscul poate fi potentat de consumul de contraceptive orale. HSA este o complicatie cerebro-vasculara importanta a sarcinii, fiind raportata cu o rata de 1:1100 – 1:2500 de gravide. 

HSA se caracterizeaza prin patrunderea sangelui in spatiul subarahnoidian, determinand un sindrom meningeal. Daca sangele e prezent si in parenchim, se vorbeste de hemoragie cerebromeningee.

Simptomele hemoragia subarahnoidiana

Principalul simptom este o durere de cap severa care debuteaza brusc si este de multe ori mai accentuata langa partea din spate a capului. Pacientii descriu adesea ca este cea mai rea durere de cap pe care au avut-o vreodata si este diferita de toate celelalte pe care le au avut pana acum.

Simptomele acestei boli includ: vigilenta si constiinta scazuta, dificultate sau pierderea senzatiilor si a miscarilor, modificari de personalitate, confuzie, iritabilitate, dureri musculare, dureri de gat si de umar, greata si varsaturi, fobie, torticolis, probleme cu vederea, vedere dubla, unghi mort de vedere.

Simptome suplimentare care pot fi asociate cu aceasta boala includ: caderea pleoapei, ochi de diferite dimensiuni, anchilozare brusca de spate si de gat si convulsii.

Cauzele hemoragia subarahnoidiana

Hemoragia subarahnoida poate fi cauzata de: sangerarea dintr-o malformatie arteriovenoasa tulburari de sange, sangerarea in cazul unui anevrism cerebral, cauze necunoscute, subtierea sangelui.

Hemoragia subarahnoidiana datorata leziunilor este intalnita la persoane in varsat, care de obicei cad si se lovesc la cap. In randul tinerilor, boala apare cel mai frecvent fiind cauzata de accidente de motor sau cu masina.

Hemoragia subarahnoidiana datorata unei ruperi a unui anevrism cerebral apare la aproximativ 10-15 oameni din 10.000. hemoragia subarahnoida din cauza ruperii unui anevrism cerebral este mai frecvent la persoanele cu varsta cuprinsa intre 20 si 60 de ani. Este usor mai frecventa la femei decat la barbati.

Riscurile acestei boli includ: anevrisme in vasele de sange, diaplazie fibromusculara si a tesutului conjunctiv asociat cu un anevrism sau vase de sange slabite, hipertensiune arteriala, antecedente de boli de rinichi polichistic, fumatul si un istoric familial medical de anevrisme, care de semenea poate creste riscul de anevrisme.

Diagnosticul hemoragia subarahnoidiana

Un examen neurologic poate arata semne de nerv si creier scazute ( deficit neurologic focal). Un examen fizic poate arata un torticolis, cu exceptia persoanelor care se afla in coma.

Angiografia poate fi facuta pentru a cauta dovezi de anevrism.

Imagistica prin rezonanta magnetica si angiografia prin rezonanta magnetica sunt uneori folosite pentru a diagnostica o hemoragie subarahnoidiana sau pentru gasirea altor boli asociate.

Un examne oftalmologic va fi de asemenea efectuat. Scaderea miscarilor ochilor poate fi un semn de afectare a nervilor cranieni. In cazurile mai blande nu exista probleme oftalmologice.

Daca medicul crede ca puteti avea o hemoragie subarahnoidiana, va va face o tomografie la cap imediat. In unele cazuri rezultatul este normal, mai ales daca este vorba doar de o mica sangerare. In cazul in care tomografia este interpretata ca fiind normala, o punctie lombara ar trebui sa fie efectuata. Pacientii cu aceasta boala vor avea sange in lichidul spinarii.

Tratamentul hemoragia subarahnoidiana

Obiectivul principal in tratamentul HSA este stoparea sangerarii anevrismale, precum si prevenirea resangerarii.

Desi afectiuni cu caracter benign, anevrismele intracraniene au un prognostic destul de grav, iar abordarea actuala a anevrismelor intracraniene rupte necesita o rezolvare operatorie precoce, pentru a preveni astfel spasmul arterial si ischemia cerebrala.

Tratamentul acestor afectiuni a trecut prin multiple etape, odata cu perfectionarea tehnicilor operatorii din ce în ce mai complexe, efectuate cu ajutorul microscopului operator si a tehnicilor neuroradiologice prin abord endovascular.

Treptat, clinicile de neurochirurgie si-au modernizat si diversificat paleta interventionala atat a abordului exovascular cat si a celui endovascular in anevrismele intracraniene, cu selectarea tehnicii în functie de: localizarea si numarul anevrismelor, varsta pacientului, starea lui neurologica si patologia asociata.

Interventia chirurgicala precoce pe anevrism se aplica pacientilor fara deficite neurologice majore si care isi pastreaza starea de constienta.

Daca nu este gasit un anevrism, persoana ar trebui sa fie urmarita indeaproape, de catre o echipa de sanatate si poate necesita teste imagistice repetate.

Poate fi necesar tratament pentru coma sau pentru scaderea vigilentei. Un tub de drenaj poate fi pus in creier pentru a scadea presiunea.

Daca persoana este constienta, poate fi necesar repaosul la pat. Persoana va fi sfatuita sa evite activitatile care pot creste presiunea din interiorul capului.

Tensiunea arteriala va fi controlata. Acest lucru necesita medicamente administrate intravenos. Medicamentele necesita adesea ajustari frecvente. Un medicament numit blocant al canalului de calciu, este utilizat pentru a preveni un spasm al vasului de sange.

Medicamente de calmare a durerilor si cele anti-anxietate, pot fi utilizate pentru a calma durerile de cap si reducerea tensiunii intracraniene. Fenitoina sau alte medicamente pot fi folosite pentru a preveni sau trata crizele.