Incontinenta fecala

Descriere Incontinenta fecala

Incontinenta fecala este definita ca fiind  sindromul ce consta in pierderea involuntara de materii fecale. Aceasta poate fi adesea cauza de izolare sociala, de pierdere a increderii si a respectului de sine si poate conduce totodata la instalarea depresiei. De cele mai multe ori, pacientii ezita sa ceara ajutor medical, si incearca sa rezolve singuri problema  prin diverse proceduri traditionale. Tratamentul care da rezultate este insa doar unul de specialitate; numai acesta ii poate  reface viata persoanei. Persoanele afectate de aceasta boala trebuie sa fie constiente ca  exista tratament eficient care poate sa rezolve problema, foarte jenanta de altfel.

Cauze incontinenta fecala

Dupa ce a fost hotarat diagnosticul, incontinenta fecala poate fi tratata cu succes in marea majoritate a cazurilor, sau cel putin simptomele bolii pot fi ameliorate. Trebuie insa mentionat faptul ca tratamentul  variaza in functie de cauza care a determinat incontinenta fecala, astfel el poate fi foarte diferit de la un pacient la altul. Uneori incontinenta  poate fi ameliorata  prin simple modificari dietetice, ori prininlocuirea  unor medicamente care au drept efect episoade de incontinenta. De cele mai multe ori insa, tratamentul este unul complex si presupune asocierea terapiei medicamentoase, cu biofeedback si exercitii specifice.

Tratamentul medicamentos este dat de administrarea unor medicamente care pot schimba consistenta scaunului. Este recomandat sa se utilizeze medicamente care sa faciliteze formarea scaunului, pacientilor fiindu-le mult mai usor sa controleze eliminarea unui scaun format decat a unuia neformat. In acest scop persoana afectata poate lua medicamente care se pot elibera si fara prescriptie medicala, cum este imodiumul (este administrat de obicei ca antidiareic, deoarece scade numarul contractiilor peristaltice).

Exercitiile fizice pentru intarirea planseului pelvin denumite exercitii Kegel, sunt foarte importante in vederea ameliorarii incontinentei anale. In vederea realizarii unor astfel de exercitii, pacientii sunt tinuti sa contracte muschii anusului, fesele si pelvisul si sa mentina aceasta contractie la intensitate maxima timp de 5 secunde iar apoi sa relaxeze muschii.  Este recomandat ca pacientii sa faca in fiecare zi o serie de cate 30 de astfel de exercitii.