Infectii dupa transplant de maduva osoasa
In urma transplantului de maduva osoasa care se realizeaza in cazul bolilor canceroase sau a acelora manifestate prin deficienta imuna, pacinetul manifesta o stare tranzitorie caracterizate de incompetenta imuna completa. Imediat dupa realizarea transplantului, gazda umana este extremde expusa infectiilor, din cauza lipsei limfocitelor T care sunt implicate in initierea raspunsului imun, si a limfocitelor de tip B implicate in producerea de anticorpi, dar si din cauza absentei fagocitelor care asigura apararea imuna mediata celular . Dupa ce are loc transplantul, celulele inoculate necesita timp pentru a se dezvolta si pentru a readuce sistemul imunitar catre parametrii normali de functionare. Aceasta reconstituire este similara cu procesul de maturare a sistemului imunitar la nou-nascut.
Infectiile la primitorii de transplant medular se dezvolta in timp, de regula dupa o perioada care difera de la realizarea interventiei. In primele 30 de zile ce se scurg dupa efectuarea transplantului, complicatiile infectioase sunt asemanatoare cu cele dezvoltate la pacientii cu granulocitopenie (leucemie acuta mielocitara sau leucemie acuta limfocitara). In aceasta perioada, se poate realiza preventia cu antibiotice, odata cu inceperea chimioterapiei. Pentru profilaxia infectiilor, este recomandata utilizarea trimetoprim-sulfametoxazolului si ciprofloxacinei, care vor reduce in mod considerabil cazurile de imbolnavire cu bacterii gram-negative.
Intre a doua saptamana si o perioada de maxim patru luni de zile de la efectuarea transplantului, infectia cu citomegalovirus, poate deveni manifestata clinic. Daca, din maduva transplantata, au fost inlaturate limfocitele T (pentru a preveni rejetul grefei), infectia cu CMV poate aparea mai devreme de doua saptamani. Infectia cu citomegalovirus se manifesta de cele mai multe ori sub forma de febra izolata sau boala gastrointesninala; cu toate acestea, cauza care determina moartea pacientului transplantat si infectat cu CMV, ramane pneumonia.
Semnele de afectare pulmonara, observate la un pacient ce a suferit un transplant de maduva osoasa, ridica probleme mari cu privire la diagnosticul diferential, ca urmare a tratamentului chimioterapic indelungat si datorita numeroaselor sedinte de iradiere, care perturba manifestarile clasice de boala respiratorie. Diagnosticul diferential al pneumoniei in cazul pacientilor care au suferit un transplant de maduva osoasa, va include urmatoarele afectiuni: pneumonii cu citomegalovirus, alveolita hemoragica difuza, pneumonia virala, pneumonia fungica si infectiile parazitare.
Mai tarziu, de regula la peste sase luni dupa efectuarea transplantului, atunci cand maduva ososa este deja refacuta, pacientul poate sa prezinte unele episoade de bacteriemie, provocate de intrarea in organism a microbilor incapsulati, sau din cauza reactivarii virusului varicelo-zosterian.
Majoritatea pacientilor vor fi tratati preventiv in aceasta perioada, cu trimetoprim-sulfametoxazol, pentru a contracara riscul aparitiei pneumoniei cu Pneumocystis carinii. De asemenea, acest tratament profilactic, are rolul de a-i proteja pe pacientii infectati cu virusul HIV, impotriva infectiilor cu T. gondii. Trimetoprim-sulfametoxazol se va administra zilnic, pe o perioada de cel putin 12 luni de la efectuarea transplantului.
|