Echipa Ekilibrium recomanda:
Asea

Produs recomandat

Cele mai vandute

- 3 %Discount 3 %

Mielom multiplu

Descrierea mielomului multiplu

Mielomul multiplu numita (boala Kahler, plasmocitom) este o proliferare maligna a plasmocitelor. Mielomul multiplu este o boala caracterizata prin proliferarea maligna a plasmocitelor si supraabundenta paraproteinei monoclonale. Un element intrigant in mielomul multiplu este malignitatea celulelor formatoare de anticorpi si astfel manifestarile neobisnuite determinate. Proliferare maligna, de origine necunoscuta, a plasmocitelor in maduva osoasa. Mielomul multiplu se dezvolta, in general, la persoanele de varsta trecuta de 60 ani.

Simptomele mielomului multiplu

30% din cazurile noi sunt diagnosticate intamplator cu ocazia investigarii pentru simptome aparent fara legatura cu mielomul. O fractura pe os patologic reprezinta modalitatea clinica de debut a mielomului in 30% din cazuri. Doua treimi din pacienti acuza dureri osoase, frecvent cu localizare lombara, pe oasele lungi, oasele craniului si pelvisului. Pacientii cu mielom multiplu se prezinta adesea cu durere lombara joasa. Aceasta poate constitui o problema pentru clinician care trebuie sa diferentieze mielomul multiplu de o afectiune benigna a coloanei vertebrale.

Organismul raspunde la produsele tumorale prin simptome date de disfunctie de organe: dureri osoase sau fracturi, compresia maduvei spinarii sau insuficienta renala, susceptibilitatea la infectia, anemie, hipercalcemie, anomalii de coagulare a sangelui, simptome neurologice

Diagnosticul si evolutia mielomului multiplu

Diagnosticul se pune pe baza analizei proteinelor din ser prin electroforeza. Aceasta tehnica pune in evidenta excesul unui anume tip de anticorpi, care se traduce printr-un pic ce se detaseaza pe curba numit pic monoclonal. Diagnosticul mai este stabilit si prin punctia maduvei, al carei examen pune in evidenta plasmocitele si prin radiografii ale oaselor, care prezinta zone de rarefiere a tesutului osos de forma sferica, cu limite clare, denumite geode (sau lacune sau carii osoase).
In absenta unui tratament, evolutia unui mielom multiplu se face catre o crestere a distrugerilor osoase, cu riscul de fracturi fara traumatisme (fracturi spontane) si spre o crestere importanta a eliberarii de calciu antrenand o hipercalcemie. Mai mult, mielomul multiplu poate sa se manifeste si prin producerea unei depuneri de anticorpi in rinichi, raspunzatoare de o insuficienta renala. In sfarsit, dezvoltarea de plasmocite in maduva poate provoca o perturbatie a productiei de alte descendente sangvine, ca cea a globulelor rosii, ceea ce antreneaza o anemie.

Tratamentul si supravegherea  mielomului multiplu

Tratamentul mielomului multiplu face apel la chimioterapie, al carei scop este sa distruga proliferarea plasmocitara. In unele cazuri se utilizeaza simultan mai multi agenti chimioterapici (polichimioterapie). Un tratament de intretinere cu interferon este uneori necesar. Atunci cand afectiunea survine inaintea varstei de 50 ani, se prefera, de obicei, administrarea unui tratament mai greu, care poate comporta o chimioterapie intensiva si, eventual, o grefa de maduva.

Tratamente naturiste pentru Mielom multiplu