Echipa Ekilibrium recomanda:
Asea
Polipii colonici adenomatosi
Polipii adenomatosi sunt prin definitie neoplazici. Desi benigni sunt precursorii directi ai adenocarcinoamelor si urmeaza o evolutie maligna daca nu sunt tratati.
Polipii sunt in general asimptomatici dar pot determina ocazional hemoragii si ulceratii, mai rar determina obstructii intestinale.
Riscul imediat al adenoamelor este reprezentat de hemoragie, obstructie, intussusceptie si torsiune.
Riscul persoanelor cu adenomatoza colonica de a dezvolta carcinom in situ este de 4 ori mai mare decit in populatia generala.
Adenoamele viloase reprezinta 80% din toate formele histologice ale polipilor adenomatosi si prezinta cel mai mare risc de malignizare de 15-25%. Riscul de adenocarcinom se apropie de 40% pentru tumorile viloase mai mari de 4 cm in diametru. Pacientii cu adenoame rectosigmoidiene mai mari de 1 cm sau cu histologie viloasa au un risc de carcinom de 3-6 ori mai mare decit in populatia generala.
Adenoamele viloase din ampula lui Vater contin carcinoame in 30-50% din cazuri, iar la cele duodenale 20-25%.
Prevalenta adenoamelor creste cu inaintarea in virsta. Prevalenta la 50 de ani este de 30%, la 60 de ani de 40-50% si la 70 de ani de 50-60%.
Distributia polipilor difera in functie de virsta. La pacientii de 55 de ani sau mai tineri, 75% din polipi sunt de 10mm sau mai mari si sunt localizati distal. La pacientii de 65 de ani sau mai in virsta 50% din polipi au 10mm sau mai mari si sunt localizati proximal.
Colonoscopia este procedura de screening pentru depistarea persoanelor cu adenoame colonice. Daca este posibil se vor rezeca prin endoscopie toti polipii si vor fi trimisi la examenul de histopatologie pentru confirmarea sau infirmarea caracterului malign, gradului de displazie si a tipului histologic.
Cauterizarea este indicata pentru a rezeca polipii mari.
Rezectia chirurgicala este necesara in cazul polipilor mari peste 2-3 cm si daca sunt sesili. Daca se intind pe o suprafata mare si sunt foarte numerosi este indicata colotomia segmentara.
In functie de caracterul adenoamelor colonice pacientul necesita supraveghere colonoscopica dupa terapia initiala pentru a surprinde din timp dezvoltarea altor polipi sau a unor carcinoame.
Patogenie
Polipii adenomatosi sunt benigni. Acestia urmeaza o evolutie obligatorie maligna in decurs de 10 ani. Pot fi pedunculati sau sesili. Polipii sesili sunt mai periculosi decit cei pedunculati din doua motive. Primul, calea de migrare a celulelor invazive de la tumora in submucoasa si la structuri mai la distanta este mai scurta. Al doilea motiv este dificultatea care o presupune rezectia endoscopica a acestora. Se impart in 3 subtipuri histologice: tubulari, tubulovilosi si vilosi. Dupa criteriile stabilite de Organizatia Mondiala a Sanatatii, adenoamele viloase sunt compuse in peste 80% din arhitectura viloasa. Adenoamele tubulare sunt cele mai frecvente 80%.
Se considera ca adenoamele prezinta procese anormale de proliferare celulara si apoptoza. Progresia spre carcinom este definitiva in 4 ani. O treime din cancerele colonice determinate sunt sincrone. Riscul de cancer colonic este crescut proportional cu numarul cit mai mare de polipi adenomatosi.
Studiile moleculare si genetice au aratat o secventa adenom-carcinom prin acumularea de mutatii in o varietate de gene, cu activarea oncogenelor si inactivarea genelor supresoare tumorale. Mutatiile genetice conduc la alterari ale ADN-ului celular. Genele implicate sunt K-ras, APC, TP53.
Adenoamele viloase sunt asociate mai frecvent cu dimensiuni mari si grade severe de displazie. Acestea apar mai frecvent in zona rectala si rectosigmoidiana, dar pot fi descoperite oriunde pe colon. Sunt in general structuri sesile care se aseamana macroscopic cu faldurile de catifea sau petalele unei flori. Desi rare, se pot descoperi adenoame duodenale si ale intestinului subtire, mai ales ale ampulei. Adenoamele viloase sunt cele mai periculoase datorita riscului de malignizare crescut.
Cauze
Semne si simptome
Diagnostic
Tratament |