Scleroza multipla
Descriere Scleroza multipla:
Scleroza multipla a fost identificata in anul 1866 de catre Charcot si Vulpian. Scleroza multipla are urmatoarele sinonime: scleroza in placi, scleroza insulara, scleroza multiloculara, leuconevraxita. Scleroza multipla reprezinta o boala inflamatorie cronica autoimuna a sistemului nervos central, manifestata prin demielinizare neuronala localizata, multifocala, provocand formarea de placi de scleroza. Este principala boala demielinizanta care se dezvolta la adultul tanar. Afectiunea debuteaza intre 20 si 30 de ani, in special la sexul feminin.
Simptome Scleroza Multipla:
Simptomele pe care le provoaca Scleroza multipla difera in functie de localizarea leziunilor. Pacientii pot prezenta tulburari vizuale, atrofii musculare progresive cu evolutie centripeta la nivelul membrelor superioare, tulburari senzitive ca parestezii sau diestezii, tulburari motorii ca pareze, paralizii spastice. Alte simpotome clinice ale bolii: tulburarile cerebeloase gen ataxii, nistagmus, tremuraturi intentionale, tulburari oculare prin afectarea nervului optic, tulburari sfincteriene si tulburari psihice. Boala prezinta o evolutie lenta, fiind marcata de pusee de acutizare si remisiuni temporare.
Cauze Scleroza multipla:
Scleroza in placi se dezvolta ca urmare a unei neuroinfectii provocata de un virus neidentificat care actioneaza printr-un mecanism neuroalergic. Infectia apare in perioada copilariei, devenind clinic manifesta la varsta adulta. S-a remarcat ca in lichidul cefalorahidian al pacientilor cu scleroza multipla aparitia anticorpilor antirujeolici. Agentul care ar fi provocat afectiunea este virusul rujeolic. Dupa inocularea virusului, infectia virala are un caracter permeabilizant asupra barierei hematoencefalice. In urma dezintegrarii tecilor de mielina, se elibereaza in circulatie un factor antigenic. Ca raspuns la acest fapt, sistemul imunitar al organismului sintetizeaza anticorpi umorali si celulari. Acesti anticorpi se infiltreaza la nivelul sistemului nervos central unde provoaca o a doua etapa a demielinizarii, tecile de mielina se dezintegreaza si se formeaza placi de scleroza.
Din punct de vedere macroscopic, placile pot avea diverse marimi si varste diferite. Placile mai vechi au o culoare cenusie si o consistenta marita. Cele mai recente au o culoare rosiatica, o consistenta mai diminuata, nefiind bine delimitate. Marimea placilor de scleroza difera de la cativa milimetri pana la 4-5 cm.
Din punct de vedere microscopic, se remarca o lezare a tecii de mielina, demielinizarea fiind nesistematizata si discontinua. Filamentul axial nu este afectat. Celulele formatoare de mielina, oligodendrogliile, se elimina destul de rapid dupa debutul bolii. Proliferarea gliala urmeaza procesul de demielinizare, interesand micro si macroglia. Microglia participa activ la procesul de fagocitare a produsilor de distrugere lipoidica a mielinei si formeaza corpii granulosi. Acestia curata focarele de demielinizare.
Tratament Scleroza multipla:
Tratamentul are rolul de a diminua simptomele persoanelor care sufera de scleroza multipla. Tratamentul difera in functie de severitatea simptomelor si de faptul ca boala este in faza activa sau in remisie. Rareori medicamentele pot dezvolta efecte secundare inconfortabile, dar de obicei temporare, cum ar fi simptome asemanatoare celor din gripa. Dupa cateva luni de la inceperea tratamentului, cei mai multi oameni nu mai prezinta efecte secundare datorate medicamentelor.
Pentru a diminua progresia bolii, pacientii trebuie sa administreze Betaferon si Novantrone. In cazul in care persoana respectiva decide la un moment dat sa nu urmeze terapia de modificare a bolii, se recomanda sa colaboreze impreuna cu medicul pentru a se evalua cu regularitate daca boala a avansat. Fiziokinetoterapia, terapia ocupationala si tratamentul nonmedicamentos, efectuate la domiciliu, il pot ajuta pe bolnav sa faca fata simptomelor si sa se adapteze situatiilor profesionale si cotidiene. |