Sindromul de fosa cerebrala posterioara

Sindromul de fosa cerebrala posterioara

Descriere Sindromul de fosa cerebrala posterioara:

Tumorile care sunt localizate la nivelul fosei cerebrale provoaca grave perturbari in curgerea normala a lichidului cefalorahidian. La acest nivel sunt situate structuri nervoase de necesitate vitala, centrii nervosi ai respiratiei, centrii cardio-circulatori, precum si multe alte functii vegetative sunt controlate de la acest nivel. Din cauza hipertensiunii intracraniene care se dezvolta rapid amigdalele cerebeloase pot hernia prin gaura occipitala, acest lucru fiind fatal pentru bolnav. Marirea presiunii intracraniene peste o anumita valoare, dureaza mai multe zile conduce la atrofia nervului optic si la congestia papilei optice. Hipertensiunea intracraniana se dezvolta foarte rapid si este provocata din faptul ca fosa cerebrala posterioara este un loc mic, stramt si are imediat in vecinatate gaura occipitala prin care se dreneaza lichidul cefalorahidian. Simptomele de debut sunt de cefalee, care se maresc in intensitate. Sediul durerii poate fi supraorbitar si occipital. Intensitatea durerii in timpul afectiunii se mareste pana atinge un platou. In timp, pacientul poate avea pusee de acutizare a cefaleei.

Simptome Sindromul de fosa cerebrala posterioara:

Simptomele de debut sunt de cefalee, care se maresc in intensitate. Ele sunt insotite de varsaturi matinale, in jet, de tip central, care nu sunt precedate de greata. Simptomele de varsaturi si cefalee se amelioreaza rapid. In cazul in care varsaturile sunt insotite si de colici abdominale, atunci cauza cea mai probabila este data de iritarea nervului vag de catre o formatiune tumorala localizata la nivelul ventricolului IV. In momentul in care se dezvolta accesul bulbar, afectiunea evolueaza cu tulburari ale ritmului respirator, tahicardie, puls neregulat, vasoconstrictie care alterneaza cu vasodilatatie. Accesul bulbar se dezvolta la persoanele care prezinta tumori cu sediul la nivelul ventricolului IV. Un risc de deces crescut il prezinta persoanele care au crize vegetative bulbare, din cauza faptului ca tumora compreseaza trunchiul cerebral.

In timp se mai pot dezvolta crize tonice de opistotonus, trismus si incontinenta sfincteriana. Trismusul se manifesta prin contractia spastica a muschilor masticatori, cu imposibilitatea de a deschide gura. In perioada crizelor tonice apar si fenomene de bradicardie, puls oscilant, respiratie de tip Chayne-Stockes sau episoade de cianoza periorala.