Splenomegalie
Descriere Splenomegalie:
Splenomegalie reprezinta cresterea in dimensiuni a splinei. Splina este cel mai mare organ limfoid din corp. Splina si nodulii limfatici sunt componentele majore in sistemul mononuclear-fagocitic. Acestea sunt filtre pentru inlaturarea celulelor distruse, microorganismele si materia particulara si au rolul se a elibera antigene pentru sistemul imun.
Sistemul reticuloendotelial este alcatuit din celulele fagocitice fixe din diferite organe. Aceste fagocite interactioneaza local cu limfocitele si ajuta in recunoasterea antigenelor si a interactiunii lor cu celulele imunocompetente.
Splina filtreaza celulelor deficiente. Eritrocitele trec lent prin mediul hipoxic si acidotic al cordoanelor splinei si se strang in sinusoidele inguste. Desi eritrocitele sanatoase trec nevatamate prin splina, cele batrane sau anormale, precum sferocitele sau celulele siclemice raman pentru a fi ingerate de catre macrofage. Splina ajuta la curatirea sangelui de bacterii. Pulpa alba a splinei proceseaza antigenele intravenoase si determina producerea anticorpilor.
Splina normala de obicei nu este palpabila, desi uneori poate fi palpata la adolescenti si persoanele foarte slabe. Splina proeminenta sub marginea costala cantareste 750-1000 g. Daca splina are 400-500 g aceasta indica Splenomegalie. In multe cazuri splina se mareste pe masura ce isi indeplineste functiile. Splina are functiile de curatarea sangelui de organisme si antigene particulate, sinteza de imunoglobulina G si tuftsina-un tetrapeptid imunostimulator, inlaturarea eritrocitelor anormale si hematopoieza embrionica in unele cazuri. Rata de morbiditate si mortalitate este foarte variabila si este asociata cu prezenta sau absenta comorbiditatilor, hemoragiei si insuficientei de organ.
Cauze Splenomegalie:
Splenomegalia apare din cauza diferitelor infectii sau procese inflamatorii care determina cresterea activitatilor defensive ale splinei. Curatirea crescuta a serului de antigene conduce la o crestere a numarului celulelor sistemului reticolo-endotelial din splina si stimuleaza productia accelerata de anticorpi ca rezultat al hiperplaziei limfoide. Splenomegalia poate fi cauzata de Lupus, Sindromul Felty si infectiile virale-mononucleoza cu virus Epstein-Barr.
Splenomegalia hiperplazica arata hipertrofia de suprafunctie rezultata prin inlaturarea celulelor sanguine anormale din circulatie, iar in unele cazuri ca rezultat al hematopoiezei extramedulare din bolile mieloproliferative. Splenomegalia congestiva se dezvolta ca rezultat al Cirozei cu hipertensiune portala, Tromboza venei splenice sau insuficienta cardiaca congestiva cu cresterea presiunii venoase. Splenomegalia infiltrativa este rezultata din prezenta acumularii in macrofage a materialelor nedigerabile: Sarcoidoza, boala Gaucher, Amiloidoza, Neoplazia metastatica. Splenomegalia infectioasa este reprezentata de filtrarea splenica a patogenilor din curentul sanguin, mai ales a organismelor incapsulate. Aceasta poate conduce la formare de abces.
Simptome Splenomegalie:
Pacientii diagnosticati cu Splenomegalie sunt predispusi la ruptura splinei prin plagi abdominale sau trauma toracica inferioara. Splenomegalia poate fi inflamatorie in asociere cu diferite afectiuni precum Lupus si Sindrom Felty, mononucleoza. Splenomegalia este evidenta in boli limfoproliferative ca rezultat al hematopoiezei mieloproliferative. In Ciroza si Hipertensiune portala apare Splenomegalia congestiva, iar in bolile infiltrative precum Sarcoidoza, Metastazele neoplazice sau Amiloidoza apare Splenomegalia infiltrativa.
Diagnostic Splenomegalie:
Pentru diagnosticarea afectiunii se realizeaza studii de laborator, studii imagistice precum Tomografia computerizata, Splenoportografia, Angiografia, Ultrasonografia sau Examen histologic. Diagnosticul diferential se face cu afectiunile Berilioza, Sindrom Budd-Chiari, Ciroza, Hepatita virala, Histoplasmoza, Boala Hodgkin, Mononucleoza infectioasa, Endocardita infectioasa, Anemia feripriva, Leishmanioza, Malaria, bolile mieloproliferative, obstructia venei portale, Sepsis bacterian, Siclemia, Sferocitoza, Lupus eritematos, Talasemia Alfa si Beta sau boala Gaucher.
Tratament Splenomegalie:
Terapia de succes a bolii de fond ajuta la remiterea Splenomegaliei. Chimioterapia este recomandata pentru neoplasmele hematologice, antibioticele pentru infectii, iar abcesul splenic se inlatura cu interventie chirurgicala. Imunosupresia este recomandata in bolile autoimune sau inflamatorii in tratamentul Cirozei sau a Hipertensiunii portale. Pacientii propusi pentru Splenectomie diagnostica sau terapeutica necesita vaccinarea antipneumococica si profilaxie impotriva Haemophilus influenzae si Neisseria mengitidis. |