Stenoza mitrala

Echipa Ekilibrium recomanda:
Zeolit detoxifiant pudra 350g

Stenoza mitrala

Descriere Stenoza mitrala:

Stenoza mitrala reprezinta leziunea valvei mitrale care produce un obstacol la trecerea fluxului sanguin din atriul stang in ventricului stang, prezentand dilatarea atriului stang, hipertensiunea pulmonara si insuficienta cardiaca dreapta.
Stenoza mitrala este impartita in patru clase functionale, din punct de vedere clinic, in functie de severitatea dispneei. Aprecierea se face pe baza examenului ecocardiografic si examenul Doppler sau prin cateterism cardiac. Aceste masuratori clasifica stenoza mitrala in trei categorii:
-stenoza mitrala usoara,
-stenoza mitrala forma moderata,
-stenoza mitrala forma severa.

Cauze Stenoza mitrala:

In peste 98% din cazuri obstacolul este produs de remanierile valvelor si aparatului subvalvular ca urmare a reumatismului articular acut. Acesta constituie o cauza de mortalitate si morbiditate in tarile in curs de dezvoltare. Stenoza mitrala reumatismala este asociata cu insuficienta mitrala si este adesea izolata. In cadrul etiologiei reumatismale pot fi afectate si celelate valve, dar cel mai frecvent stenoza mitrala este asociata cu insuficienta aortica sau Stenoza tricuspidiana. Copiii prezinta Stenoza mitrala congenitala, prin dezvoltatea unui inel fibros subvalvular. Stenoza mitrala reumatismala este asociata cu defectul septal atrial numit si Sindromul Lutembacher. Pacientii in varsta prezinta calcificarea inelului aortic sau inelul mitral. Acesta se poate prelungi in partea proximala si mijlocie a valvelor mitrale determinand un grad de stenoza. Acest tip de stenoza se numeste Stenoza mitrala extrinseca si apare in Pericardita constrictiva calcara.

Simptome Stenoza mitrala:

Stenoza mitrala apare cel mai frecvent la femei si poate ramane asimptomatica multi ani. Descoperirea afectiunii se face la un examen clinic sau cand apar fenomenele subiective sau complicatiile. Un bolnav cu Stenoza mitrala poate prezenta diferite simptome precum Dispneea, Hemoptiziile sau Embolii arteriale. Dispneea este cel mai frecvent simptom in Stenoza mitrala si se produce in functie de severitatea Stenozei. In Stenozele usoare, Dispneea apare la eforturi fizice mari. In cele medii si severe apare la eforturi mici, uneori si in repaus sau ca Dispnee paroxistica nocturna. Efortul determina cresterea frecventei cardiace, scade perioada de umplere diastolica, creste presiunea ducand la congestia pulmonara. Bolnavii prezinta fatigabilitate datorita debitului cardiac scazut. Dupa gradul dispneei, stenoza mitrala se clasifica in:
-clasa 1: Stenoza mitrala fara dispnee,
-clasa 2: Stenoza mitrala cu dispnee la eforuri moderate,
-clasa 3: Stenoza mitrala cu dispnee la eforturi obisnuite,
-clasa 4: Stenoza mitrala cu dispnee in repaus.
Bolnavii cu Stenoza mitrala pot prezenta tulburari neurologice, produse de artere cerebrale, dureri abdominale sau regiune lombara, produse de embolia arterelor mezenterice sau renale, Sindrom de ischemie periferica acuta produsa in arterele membrelor sau dureri retrosternale si aparitia infarctului miocardic.
De asemenea mai pot prezenta tuse, palpitatii, dureri toracice.

Diagnostic Stenoza mitrala:

Diagnosticul poate fi pus in urma examenului fizic. Acesta consta in palparea regiunii precordiale si determinarea freamatului diastolic la apex si auscultati care poate determina leziunile si gradul severitatii.
Electrocardiograma este folosita in Stenozele mitrale largi. Examenul radiologic este util atat in diagnosticul Stenozei mitrale cat si pentru urmarirea evolutiei bolii. Ecocardiografia si examenul Doppler precizeaza existenta stenozei, gradul stenozei, starea aparatului subvalvular, consecintele anatomice precum si consecintele hemodinamice.

Tratament Stenoza mitrala:

Pacientii diagnosticati cu Stenoza mitrala asimptomatica in ritm sinusal nu necesita tratament, dar in momentul de risc crescut au indicatie de profilaxie a Endocarditei infectioase. Se recomanda restrictia de sare si consumul de diuretice. Bolnavii cu Stenoza mitrala si fibrilatie atriala prezinta risc rescut pentru embolii arteriale, fiind necesar restabilirea riscului sinusal prin mijloace farmacologice sau prin soc electric. Pot beneficia de restabilirea ritmului sinusal bolnavii care prezinta Stenoza mitrala larga sau moderata, sau cand fibrilatia atriala agraveaza mult fenomenele clinice si bolnavii nu pot fi operati sau atunci cand fibrilatia persista dupa corectarea leziunii.
Corectarea leziunilor se face cu Valvuloplastia cu balon sau tratamentul chirurgical. Metodele de tratament chirurgical sunt Comisurotomia pe cord inchis, Comisurotomia pe cord deschis precum si inlocuirea valvulara.

Tratamente naturiste pentru Stenoza mitrala