Echipa Ekilibrium recomanda:
Asea
Tulburare deliranta - delir
Descriere Delir:
Tulburarea deliranta este tulburarea in care principala si unica manifestare este un delir care nu este bizar, ciudat si care este fix si de necontenit, nestramutat. Delirul reprezinta convingerea absoluta a persoanei care nu poate fi combatuta cu argumente logice si care nu cedeaza in ciuda evidentelor; o convingere intr-o idee falsa sustinuta ferm in pofida probelor si dovezilor obiective si evidente in sens contrar si in pofida faptului ca alti membri ai culturii respective nu impartasesc credinta respectiva si care trebuie astfel interpretat in functie de traditiile in care a crescut persoana.
Este foarte important de diferentiat daca este sau nu este bizar un delir, in special pentru a face diferenta intre tulburarea deliranta si schizofrenie. Astfel, un delir este considerat bizar daca sunt de neinteles, daca niciodata nu se pot intampla si daca nu provine din experienta zilnica a persoanei afectate (de exemplu, invadatorii din spatiul comic au implantat electrozi in creierul pacientului, sau ca organele sale interne au fost inlocuite de niste forte extraterestre printr-o operatie care nu a lasat nici o urma, nici o cicatrice). Delirurile care nu sunt bizare (nonbizare) se situeaza in sfera posibilului (de exemplu este urmarit de straini, este otravit, este inselat de catre sotie). Delirul poate fi sistematizat (cand temele delirante se leaga intr-un sistem delirant care pare coerent, situatie intalnita in paranoia) si nesistematizat (cand temele delirante nu se leaga logic intre ele, intalnit in schizofrenie).
In esenta, delirurile sistematizate sunt idei delirante construind judecati si rationamente, cu aparenta logica, dar pornind de la postulate false. Intrucat ele evolueaza pe fondul unor personalitati cu trasaturi caracteriale specifice (orgolioase, agresive, rigide, suspicioase) isi vor adauga, din contextul realitatii, elemente care vin sa sustina constructia pseudo-logica, prin care subiectul isi construieste propria realitate.
Dintre delirurile sitematizate se mentioneaza trei categorii:
1. deliruri pasionale si de revendicare
2. delirul senzitiv de relatie
3. delirul de interpretare
Cauze Delir:
Tulburarile delirante apar la persoane care sunt cu personalitati cu suspiciozitate crescuta, la persoanele geloase, care au tendinta de a fi obsedate de ideea ca ar putea fi obiectul invidiei sau poate fi supus unei atitudini de persecutie de catre peroanele din jur, elemente survenite in urma unor situatii psihostresante.
Din punct de vedere genetic, tulburarea deliranta nu este nici un subtip si nici un stadiu incipient sau prevestitor al schizofrenie sau al altei tulburari de dispozitie. Riscul de schizofrenie, sau de tulburare a dispozitiei nu este crescut la rudele de gradul intai al acestor pacienti. Teoria biologica releva defecte discrete ale sistemului limbic sau ale ganglionilor bazali.
Din punct de vedere psihosocial, caracteristicile cele mai frecvente incriminate includ un istoric de abuz fizic, sau emotional, un cadru familial crud, sever, dezordonat in care respectiva persoana nu poate avea incredere, o educatie primita exigenta sau perfectionista la care nu poate face fata. Mediul in care creste copilul este considerat de acesta ostil si eventual periculos. Alti factori includ un istoric de afectare la nivelul aparatului auditiv (de tipul hipoacuziei- scaderea auzului), aparatului vizual (scaderea vazului), tendinta la izolare si solitudine in mediul social sau modificari insemnate in mediul in care convetuieste, varsta inainta. Conceptul de pseudo- comunitate paranoida releva mai multe circumstante de aparitie a tulburarilor delirante si anume: in cazul traversarii unor situatii care pot amplifica invidia si gelozia; situatii care pot duce la scaderea stimei de sine; situatii care duc la descoperirea propriilor defecte la alte persoane din jur.
Diagnostic delir:
Tulburarea deliranta are o varsta de debut intre 18-80 de ani, cu o medie de aparitie intre varstele de 34-45 ani, fiind relativ rara in loturile clinice din sectiile specializate de psihiatrie cu o incidenta de 0.7-3% si cu o prevalenta in populatia generala de 0. 03%.
In functie de debutul afectarii, acut sau treptat, insidious, se pare ca nu sunt diferente raportate la sexe, delirul de gelozie fiind mai proeminent si mai frecvent la barbati. Religia si fondul cultural la care adera sau este crescut individul trebuie luat in considerare in evaluarea unei posibile tulburari delirante. Sunt unele convingeri larg acceptate in unele culturi dar in altele pot fi drastic sanctionate, fiind considerate deliruri. Datorita varstei relative tardive de debut, riscul de morbiditate pe perioada intregii vieti este situat intre 0. 05-0. 1%.
Unele studii au relevat o frecventa mai mare a tulburarilor delirante in randul rudelor pacientilor cu schizofrenie, insa altele nu au evidentiat o legatura clara intre acestea. |