Afazia descrie o tulburare de limbaj, datorita leziunii centrului vorbirii sau a cailor descendente; afazia motorie (sau externa), imposibilitatea exprimarii corecte a cuvintelor cu pastrarea capacitatii de intelegere a lor; afazia senzoriala (sau interna) imposibilitatea intelegerii semnificatiei cuvintelor cu pastrarea capacitatii de exprimare; afazia mixta (sau totala) forma clinica cea mai frecvent intalnita este afazia motorie combinata cu afazia sensoriala. Afazia survine in hemoragia cerebrala, traumatism cranio-cerebral, tumori cerebrale, care produc distrugerea centrilor nervosi ai vorbirii (central Broca, de la baza circumvolutiunii frontale ascendente); central auditiv al vorbirii (lobul temporal); centrul scrisului (circumvolutiunea frontala 2) etc. Afazia este insotita adesea de agrafie, adica dificultatea de a scrie limbajul intern; (dupa sediul leziunii pot fi: corticale, subcorticale sau transcorticale.
|