Amigdalita

Inflamatie acuta, sau cronica a amigdalelor palatine se numeste amigdalita. Amigdalitele acute, boala frecventa banala, caracterizata prin dureri violente, mai ales la inghitire, cu iradieri spre urechi, temperatura ridicata, dureri de cap, dureri musculare etc. Local se observa congestia mucoasei faringiene, amigdalele sunt marite, acoperite de puncte albicioase purulente, care pot sa conflueze, formand o pseudomembrana alba-galbuie, care acopera toata suprafata amigdalei, nedepasind insa niciodata marginile amigdalei (detasarea lor nu produce hemoragie fapt important din punct de vedere al diferentierii de angina difterica, la care pseudomembranele nu respecta, granitele amigdalei, iar detasarea lor produce o usoara hemoragie). Exista si unele forme cu prognostic grav, pe care insa medicul specialist Ie diferentiaza fara dificultate: amigdalita flegmonoasa, amigdalita pseudomembranoasa, amigdalita ulceroasa, amigdalita bolilor infectioase (difteria, scarlatina etc.) amigdalita sindroamelor betnatopoetice (leucemie, agranulocitoza) etc. Amigdalita cronica: puseurile repetate de amigdalita acuta duc la cronicizarea inflamatiei amigdaliene. Simptomatologia ei, ca la orice boala cronica, este discreta si numai printr-un examen atent se evidentiaza o usoara jena la deglutitie, cu intepaturi iradiate spre urechi, uneori tuse seaca, subfebrilitati, adinamie etc. Prin puroiul ce-l contin pot fi sursa unei infectii de focar, care produce imbolnavirea incheieturilor, inimii, rinichilor etc. Amigdalita cronica nu se trateaza cu eficacitate medicamentos, ci numai prin ablatia amigdalelor.