Bulb rahidian

Bulbul rahidian reprezinta prelungirea maduvei spinarii inspre creier, portiune mai umflata intre maduva si protuberanta. Este locul de incrucisare a cailor ascendente si descendente ale sistemului nervos si originea multor nervi bulbari; ca urmare a acestei incrucisari, substanta cenusie (in continuarea celei din maduva) este rupta in mai multe aglomerari, care constituie centrii de origine a nervilor bulbari : VI oculomotor extern care inerveaza muschiul drept extern al ochiului; VII  facial, care inerveaza muschii fetei (o ramura a acestuia contribuie la formarea nervului coarda timpanului); VIII auditiv, care inerveaza melcul urechii, dar si utricula, sacula si canalele semicirculare; IX glosofaringeanul, care da motricitatea si sensibilitatea limbii si faringelui; X pneumogastricul (vagul), care inerveaza esofagul, stomacul, pulmonii, inima; XI spinalul, care inerveaza laringele si corzile vocale; XII hipoglosul (care da, motricitatea limbii). Bulbul rahidian este deci sediul celor mai importante centre nervoase ale organelor vietii vegetative si se numeste nod vital, iar distrugerea lui (prin intepare) nu este compatibila cu viata. Excitarea lui provoaca tulburari functionale in aria vegetativa (glicozurie, poliurie, albuminurie, salivatie, secretii gastrice, vasomotricitate, sudatie etc.). Leziunile bulbului rahidian provoaca tulburari complexe (sindroame), care pot afecta ansamblul cardio-pulmonar, cardiogastric, sau tulburari ale echilibrului (in bulb rahidian este si central vestibular, central tonusului muscular) sau chiar paralizii uni- sau bilaterale (intreruperea cailor piramidale descendente), paralizii faciale etc. sau ale membrelor (ca in poliomielita).