Carbonul este elementul principal, care sta la baza tuturor substantelor organice care alcatuiesc materia vie; are proprietatea de a se uni atat cu elemente electropozitive - H, N, S, P, cat si cu cele electronegative - O, si cu el insusi, alcatuind lanturi - catene, ce pot fi lineare - ea in proteinele din grupa keratinelor, elastinelor etc., sau spiralate si globulare - ca in albumina, gliadina etc. Carbon cu oxigenul da oxidul de carbon CO un gaz toxic, ce se combina cu hemoglobina in mod definitiv, dand un compus nedisociabil - carbo-xi-Hb si prin blocarea Hb se ajunge la asfixie si moarte. CO se degaja din carbunele aprins, din sobele care nu au ardere buna, din gazul metan etc. In caz de intoxicatie individul trebuie scos imediat la aer curat, sa i se faca respiratie artificiala, urgent chemat medicul pentru transfuzii de sange. Carbonul cu oxigenul da si bioxidul de carbon - COa, care rezulta si din oxidarile complete ale alimentelor cu carbon in organism. C02 excita normal central respirator din bulb. Daca in aer este o cantitate mare de C02 , de ex. in sali rau aerisite, cel din organism nu se mai poate elimina bine, se acumuleaza in sange si tesuturi si da cefalee, ameteala, voma, cianoza, lesin. Este suficient sa se iasa la aer curat, ca aceste simptome sa dispara. Sub presiune sau sub influenta anhidrazei carbonice, COa cu apa da acidul carbonic, sub care forma C02 de la tesuturi e dus prin sange pana la pulmoni, unde se degaja sub forma gazoasa de COz; C02 este un excitant al miscarilor gastrointestinale; CO inghetat la -79° se foloseste ca „zapada carbonica" atat in laboratoarele de analiza cat si pentru tratamentul unor afectiuni cutanate - epitelioame, ceratoame etc. |