Ficat

Ficat reprezinta cea mai mare glanda a corpului, situata sub diafragma in partea dreapta a cavitatii abdominale; la adult are intre 1 1/2 si 2 kg greutate. Este invelit intr-o capsula fibroasa si este fixat cu mai multe ligamente hepatice care-l leaga de peritoneu. Are o culoare rosie-violacee-bruna si o consistenta ferma, dar prin lovire poate fi rupt. La om este alcatuit din 4 lobi (unul drept si altul stang, mai mari, unul patrat si altul a lui Spiegel, mai mici si dispusi intre primii). Circulatia sanguina a ficat este foarte complexa. Primeste sange prin artera hepatica (din aorta) si prin vena porta (de la intregul aparat digestiv); din ficat se colecteaza sange prin vena suprahepatica care se varsa in vena cava inferioara. Ficat este alcatuit dm cordoane de celule hepatice care se gasesc intr-un ansamblu si alcatuiesc un lobul hepatic de forma hexagonala, din cauza resturilor laterale ale lobulilor, anul asupra altuia. Pe laturile lobului vine de jos sange arterial (care aduce oxigen) si sange din vena aorta (care aduce principiile alimentare absorbite din intestin de sangele peretilor intestinali: glucoza, aminoacizi, saruri minerale, putine grasimi). In jurul cordoanelor hepatice aceste doua feluri de vase se ramifica intr-o retea abundenta de capilare, care vin in contact cu polul exterior al celulelor hepatice care alcatuiesc cordoanele hepatice. Sangele se colecteaza apoi prin venele spre centrul lobului hepatic, unde se aduna In vena centrolobulara, care se uneste cu o alta vena centrolobulara, si pana la urma, ele se aduna in vena supra-hepatica. In centrul cordonului hepatic exista un canal care se deschide in partea inferioara a acestuia alcatuind un vas fin in care se colecteaza bila, formate de celulele hepatice. Totalitatea acestor vase se aduna prin canalele din ce in ce mai mari, alcatuind canalul hepatic, prin care se scurge mereu bila. Ea se poate aduna in vezica biliara sau se poate varsa prin canalul coledoc in ampula lui Vater din duoden. Celulele hepatice care se dispun in jurul canaliculelor biliare intracordonale contin: numeroase enzime, granule de glicogen, de grasimi (steroli) si de diferite proteine si constituie sediul celei mai mari activitati metabolice in organism. Ficat produce bila (functia biligenetica), cca 1000 — 12000 ml pe zi, care este un produs de excretie ce se varsa in intestin, dar aici are un rol primordial in eliberarea enzimelor digestive si in absorbtia grasimilor. Ficat este sediul functiei glicogenetice, adica a transformarii glucozei, aduse de sangele venei porte, in glicogen (sub actiunea insulinei) si a transformarii glicogenului (depus aici ca rezerva) in glucoza ce se varsa in singele suprahepatic (sub actiunea adrenalinei). Prin acest joc antagonist, hormonal, se mentine constanta glicemia. Ficat produce dezaminarea unor aminoacizi (functia urogenetica) si cu amoniacul care rezulta sintetizeaza uree care apoi, varsata in singe, e dusa la rinichi si eliminata. Ficat are o functie antitoxica neutralizind toxinele (minerale, bacteriene etc.) prin legarea lor de glucide si apoi eliminindu-le in singe si de aici fie prin fecale, fie prin rinichi, fie prin piele (de aici unele alergii). Ficat prin macrofagele si celulele Kupffer care exista mai ales in spatiile si tesutul conjunctiv interlobular, fagociteaze unele bacterii sau unele hematii batrane, iar produsii de degradare a hemoglobinei sub forma de bilirubina, biliverdina, bilicianina si in saruri ale acizilor colici (saruri biliare) ii elirnina prin bila. Ficat fixeaza picaturile de grasime absorbite pe calea venei porte sub forma de fosfolipide, pe care apoi le degradeaza prin oxidare, obtinand o cantitate destul de mare de caldura, care face ca sangele venei suprahepatice sa fie cu 1— 2 grade C mai cald decat sangele care vine la ficat si astfel ficat este sediul unei termoproductii insemnate a organismului. Ficat este sediul multor boli, provocate mai ales de o supraincarcare alimentara, dar uneori si de infectii virotice si bacteriene. Semne ale unor tulburari hepatice ca: balonare, dureri surde, diaree, dermatoze diferite, insomnii, astenii etc., se suprapun si altor boli, din acest motiv la orice tulburare trebuie chemat medicul.