Malarie (Paludism) reprezinta o boala produsa de protozoarul numit plasmodiu sau hematozoarul palustru, transmisa omului de intepatura femelelor de tantari anofeli. Exista 3 forme de boala, in functie de specia de plasmodiu. Forma tertiara benigna, produsa de Plasmodium vivax determina la fiecare 48 ore (a Ill-a zi) accese de friguri si temperatura care tine 2—3 ore. Forma cuaternara produsa de Plasmodium malariae determina accese asemanatoare la 72 ore (a IV-a zi). Forma tertiara maligna produsa de Plasmodium falciparum produce accese de asemenea la 48 ore, insa temperatura se prelungeste foarte mult conferind gravitate bolii. Se numeste si estivo-autumnala, aparand in special la sfarsitul verii si toamna. Raspandirea malariei se face in functie de existenta tantarilor in regiunile umede, mlastinoase, calde, din sudut Europei (Italia, Grecia, Balcani) si in regiunile tropicale (Africa ecuatoriala, Asia mica, Iran, India, Indochina, Brazilia). Pana acum 30 de ani malaria era o problema de sanatate publica. In Romania, astazi prin stirpirea anofelilor, ea a disparut la noi. Cazurile rare care mai apar provin din import de tantari infectati (vapoare, avioane). Intepatura tantarului introduce in sange spori sau sporozoizi, care patrund in hematii unde prezinta, un ciclu de dezvoltare asexuat pe seama hemo-globinei, ducand la spargerea hematiei si eliberarea parazitului sub forma de merozoizi, ceea ce coincide cu accesul de malarie Merozoizii urmeaza noi cicluri de 48 ori 72 ore. Din cand in cand apare si cicluri de dezvoltare sexuala a parazitului sub forma de gametociti, care vor da nastere unui zigot din care provin sporozoizii. Ciclul sexual intareste si goarea parazitului. Pe langa accesele caracteristice, malaria produce anemie prin distrugerea hematiilor, hepatomegalie si splenomegalie (parazitul poate trai mult timp in stare latenta in splina). Diagnosticul se face prin examenul microscopic al sangelui, recoltat sub forma de picatura groasa. Boala se trateaza, prin administrare de substante antipaludice (chinina, atebrina), si se previne prin distrugerea tantarilor (dezanofelizare). |