FEBRA

Febra este un termen folosit, de regula, pentru cresterea temperaturii corpului. De la valori cuprinse intre limite normale (36 C-37 C) in parazitozele comune (ascaridioza, oxiuriaza, trichineloza, teniaza etc), temperatura in alte boli parazitare creste (hipertermie) sau scade (hipotermie). De multe ori poate imbraca un caracter particular, care se impune si in denumirea bolii. Febra algida pernicioasa, febra sub 36C, intalnita in accesul pernicios algid din evolutia mai grava a malariei,care se manifesta ca o insuficienta suprarenala supraacuta, fiind insotita de o stare de completa adinamie. Febra cu apa neagra, Febra bilioasa hemoglobinurica. Febra bilioasa hemaglobinurica (febra hemoglobinurica; hemoglobinuria malarica, febra pernicioasa, febra cu apa neagra), complicatie grava a malariei, determinata de Plasmodium facliparum, cu sfarsit deseori letal, care pe langa o febra ridicata se insoteste de icter, varsaturi, colici abdominale, azotemie, oligurie si o urina de culoare inchisa, aproape neagra. Febra bilioasa remitenta, forma clinica de malarie, cu o evolutie mai severa, care pe langa febra se insoteste de varsaturi bilioase si icter. Febra casectica, febra intalnita in perioadele de casexie accentuata, care poate surveni si in evolutia unor boli parazitare (ex.leishmanoza). Febra continua, febra care se mentine mai mult timp, la un nivel constant ridicat, cu oscilatii mici care nu trec de 1C, cum poate apare in evolutia unor boli parazitare (ex.fascioloza).Febra cuarta (Febra quartana), febra care in functie de durata schizogoniei se repeta cu regularitate de 72 ore in malaria cuarta, determinata de Plasmodium malariae. Poate lua si aspecte cotidiene atunci cand este dublu cuarta sau triplu cuarta. Febra dublu cotidiana, febra cu doua ascensiuni zilnice, care poate apare in unele cazuri de malarie. Febra dumdum (Leishmanioza viscerala). Febra estivo-autumnala, forma clinica de malarie determinata de Plasmodium vivax sau P.falciparum. Febra hectica, tip de febra cu oscilatii mari ale temperaturii zilnice, cu scaderi si ascensiuni bruste, asa cum poate apare in evolutia unor boli parazitare grave. Febra  intermitenta regulata, tip de febra din care ascensiunile de temperatura apar in accese la intervale regulate (ex.malaria). Febra malarica (febra paludica), febra palustra. Febra neagra (boala neagra) leishmanioza viscerala. Febra nebuna, febra anarhica, cu totul neregulata, din leishmaniza viscerala si bruceloza. Febra de Oroya (sin Bartoneloza), forma acuta septicemica de bartoneloza, dupa numele localitatii Oroya din Peru, unde boala este epidemica. Febra palustra (febra malarica, febra paludica), termen mai general care se refera la caracterele particulare ale febrei in malarie. Febra pernicioasa sau febra bilioasa hemoglobinurica. Febra septica, febra ridicata, cu oscilatii mari, care evolueaza cu frisoane si stare generala severa. Se poate intalni si in amibiaza (abcese amibiene), leishmanioza etc. Febra terta, febra care, in functie de durata de 48 ore a evolutiei schizoogonice la Plasmodium vivax, se repeta tot a treia zi. Febra terta dubla, febra intalnita in cazurile cu P.vivax, dar care se repeta odata cu accesele, zilnic, datorita probabil unei contaminari duble in doua zile succesiv. Febra terta maligna, febra care insoteste formele de malarie grava. Febra tropicala, febra care insoteste unele cazuri mai severe de malarie determinata de Plasmodium falciparum.