Glossina este un gen de insecte din ordinul Diptera, familia Muscidae, intalnite in Africa tropicala, din care pana in prezent se cunosc peste 20 de specii. Detin rolul de vectori ai tripanosomelor (Tryoanosoma gambiense si T.rhodesiense) agenti etiologici ai tripanosomiazei umane africane (boala somnului). Insectele adulte au pana la 10-15 mm sunt mai mari decat Musca domestica, au o culoare brun-inchisa si depun direct larve (larvipare). Corpul este format din cap, torace si abdomen. La cap mai important este aparatul bucal de intepat si supt, trompa lunga, orizontala, cu 2 palpi maxilari de aceeasi lungime, 2 ochi, 2 ocele, 2 antene, inclusiv arista cu peri de o singura parte. Toracele este dreptunghiular si constituit din ptotorace, mezotorace si metatorace. De mezotorace sunt prinse 2 aripi lungi care in repaos stau suprapuse si acopera abdomenul, iar pe metatorace pe langa 2 balantiere se gasesc inserate 3 perechi de segmente, pe ultimul segment fiind aparatul genital. Glossinele au o activitate diurna, masculii si femelele sunt strict hematofage, atacand atat omul, cat si animalele. Traiesc aproximativ 3-5 luni. Femelele fecundate si alimentate cu sange depun o singura larva. In cursul vietii nu depun mai mult de 10-15 larve. Cele care au pana la 8-10 mm sunt alb-galbui si formate din 12 segmente, sunt situate la 1 cm sub pamant, se transforma in pupe. Din pupe in aproximativ 30 zile rezulta adultii. Unele specii de glossine zise hiprofile, traiesc in paduri si de-a lungul cursului raurilor, in timp ce speciile xerofile sunt mai active in zonele cu o atmosfera mai uscata. In tubul digestiv al insectei vectoare tripanosomele preluate odata cu sangele ingerat sunt supuse unui proces de dezvoltare ciclica , parazitul trecand prin stadiile de amastigot, promastigot, epimastigot, apoi in cel infestant de tripomastigot (tripanosome metaciclice infectioase). Dupa multiplicare prin fisurare, parazitii migreaza in glandele salivare ale glossinei, de unde prin intepatura vor fi introduse in organismul omului sau al animalelor atacate. Parazitii pot ajunge la gazda umana sau animala si fara intepatura, pe cale mecanica prin intermediul glossinei sau al altor insecte. Odata infestate glossina pastreaza calitatea de a transmite boala toata viata, dar numai 3-10% dintre ele se pot achita de aceasta sarcina. Specii de glossina mai importante: Glossina morsitans, specie de glossina care traieste in regiuni mai uscate si care transmite Trypanosoma rhodesiensi, cat si specia T.brucei, vinovata de nagana, o boala foarte grava intalnita la animale in Africa Centrala. Glossina palpalis, specie cu preferinte pentru regiunile umede, care transmite Trypanosoma gambiense, agentul etiologic al tripanosomiazei gambiene. Glossina tachinoides, specie care prefera zonele mai putin umede; transmite T.gambiense. Glossina swinnertoni, specie care transmite T.gambiense. |