Opistorchoza reprezinta o boala parazitara determinata de parazitul trematod Opistorchis felineus si insotita de unele tulburari digestive sau generale, uneori destul de accentuate. Opistorchis felineus este parazit din genul Opistorchis, familia 0pistorchidae, clasa Trematoda. In general rara in Europa, boala este mai frecventa in bazinele unor fluvii din Siberia si mai ales in diferite regiuni din Asia (India, Vietnam, Japonia etc.). In cazuri izolate boala a fost semnalata si in Delta Dunarii. In infestarile cu un numar redus de paraziti, boala sub o forma usoara, poate sa treaca neobservata. De cele mai multe ori insa, la aproximativ o luna de la infestari, apar dureri in etajul superior al abdomenului, localizate indeosebi in regiunea epigastrica si in hipocondrul drept. In acelasi timp bolnavii se mai plang de inapetenta, greturi, varsaturi, cefalee, ameteli, insomnie, iar la examenul obiectiv se semnaleaza un ficat mai mult sau mai putin marit si un icter care in 10 % din cazuri este destul de accentuat. Uneori, boala in formele determinate de Opistorchoza viverini, poate evolua cu febra, hepatomegalie, diaree etc. Frecvent se remarca o anemie hipocroma si o eozinofilie sanguina care poate atinge valori de 50-60%. Durata bolii la om este uneori destul de mare. Prognosticul este de regula favorabil, cu exceptia cazurilor de infestari masive si cu complicatii. Rezulta din identificarea oualor operculate ale parazitului in scaune sau in bila. Se mai pot incerca unele reactii serologice si intradermoreactia cu antigen preparat din corpul parazitilor. Praziquantelul (Biltricid) folosit si in alte parazitoze poate fi administrat intr-o singura zi, in doza de 25 mg/ kg/corp, in trei prize. Rezervorul de infectie in opistorchoza il constituie pisica, cainele porcul, vulpea si alte animale care sunt gazdele naturale ale parazitului. Acestea elimina ouale embrionate ale parazitului odata cu dejectiile. Evolutia parazitului se face in mediu acvatic, unde intalneste cele doua gazde intermediare. Prima gazda intermediara este un gasteropod acvatic din genul Bithynia (B. leachi) in organismul caruia trece prin stadiile de sporocist, redie si cercar. Cercarii eliberati trec in a doua gazda intermediara reprezentata de diferite specii de pesti ca vaduvita (Idus melanotus), linul (Tinea tinca), rosioara (Scardinus erytrophtalmus), crapul (Cyprinus carpio) s.a. Cercarii se transforma in metacercari care sunt formele infectioase ale parazitului. Infestarea omului se face odata cu ingerarea pestilor infestati (de asemenea metacercari), insuficient prelucrati termic. Trebuie avuta in vedere evitarea contaminarii apelor cu dejectiile omului sau animalelor parazitate. Dezinfectia acestora cu clorura de var (5 -10 %), acid carbonic sau lizol poate fi indicata, in combaterea molustelor, gazde intermediare, se recomanda tratarea cu sulfat de cupru a apelor. O masura importanta este ca pestele sa fie consumat numai dupa ce a fost bine prelucrat termic. |