Palpitatiile
Palpitatiile sunt batai ale inimii resimtite la bolnav ca senzatii neplacute, suparatoare, sub forma unor lovituri repetate in regiunea precordials. In mod normal, activitatea inimii nu este perceputa. Exista numeroase cauze extracardiace care pot provoca palpitatii: starile de excitatie psihica, eforturile mari, febra, abuzul de excitante (tutun, cafea, ceai, alcool), unele medicamente (Atrophia, Efedrina, extracte tiroidiene etc.), unele tulburari digestive (aerofagii, constipatie etc.), anemia, hipertiroidismul menopauza). O semnificatie deosebita o au insa palpitatiile care apar in bolile cardiovasculare. Dintre acestea trebuie sa retina atentia tulburarile de ritm (aritmia extrasistolica, tahicardia paroxistica, fibrilatia atriala etc.), stenoza mitrala, hipertensiunea sau hipotensiunea arteriala. Cand un bolnav acuza palpitatii, trebuie precizata natura lor: daca apar izolat sau in accese, daca dureaza putin sau un timp mai indelungat, daca sunt regulate sau neregulate. Palpitatiile neregulate apar in aritmia extrasistolica, cauza cea mai frecventa a palpitatiilor, si in fibrilatia atriala.
Diagnosticul palpitatiei depinde, bineinteles, de cauza ei. In general trebuie acordata mai multa atentie palpitatiilor la persoane care au depasit varsta de 50 de ani, chiar daca nu au antecedente cardiace, si palpitatiilor apaiute in cursul unor boli infectioase (difteria), la cardiaci si la hipertensivi). Cianoza este o coloratie violacee a tegumentelor si a mucoaselor, datorita cresterii hemoglobinei reduse in sangele capilar. Dupa cum dispneea este simptomul dominant in insuficienta cardiaca stanga, cianoza este cel mai important simptom al insuficientei cardiace drepte. Este evidenta la nivelul obrajilor, nasului, buzelor si al degetelor. Intensitatea sa este proportionala cu bogatia in hemoglobina, fapt pentra care la anemici poate lipsi, iar in pliglobulie apare si in conditii normale. Este prezenta in bolile congenitale ale inimii, datorita trecerii sangelui venos in cel arterial; in insuficienta cardiaca globala datorita incetinirii circulatiei capilare periferice, care permite cedarea unei cantitati mai mari de O2, tesuturilor, cu crestera concomitenta a hemoglobinei reduse in sangele capilar, in cordul pulmonar cronic, datorita leziunilor pulmonale care impiedica hematoza. Simptome din partea altor aparate. Simptome respiratorii: tusea cardiaca si hemoptizia.
Simptome digestive (dureri) in epigastru si hipocondrul drept, greturi, varsaturi, balonare epigastrica etc.), datorate insuficientei cardiace. Simptome nervoase: cefalee, ameteli, tulburari vizuale si auditive apar in hipertensiunea sau hipotensiunea arteriala, insuficienta aortica, ateroscleroza cerebrala; accidentele motorii trecatoare sau definitive (afazii, paralizii, hemiplegii, paraze etc.) se datoresc fie hemoragiei cerebrale (hipertensiuneaarteriala), fie trombozei (ateroscleroza), fie emboliei (stenoza mitrala, fibrilatie atriala etc.).