albinele si mierea

Albinele si alte insect extrag un fluid subtire, apos din diferite inflorescente. Compozitia nectarului variaza, insa anumite flori ofera o aroma distincta diferitelor tipuri de miere. Unele varietati de miere pot fi otravitoare, in cazul in care nectarul este obtinut din plante otravitoare, ciumafaie, azalea, rhododendron. Atunci cand este cules de albine,nectarul este modificat de secretiile din gandele situate la nicelul capului si a toraxului astfel incat se formeaza levaluzoa, dextroza si sucroza. Culoarea mieri difera. Mierea se prenzinta sub forma unui lichid siropos, vascos a carui culoare variaza de la galben deschis, pana la brun inchis. Este translucida in stare proaspata, insa prin invechire devine opaca si intunecata devenind granulata prin cristalizarea dextrozei. In general, mierea are miros characteristic si gust dulceag, predominant lesios. In timp ce mierea alba are compozitie variata, principalii sai constituent reprezinta un amestec de dextroza si levuloza in cantitati egale care variaza de la 65 la 80% in functie de diferite tipuri de miere. Sucroza variaza de la 0.5% pana la 8% dextrina de la 1 la 10%

Mierea albinelor care au fost hranite cu solutie de zahar este deficitara in elemente esentiale vitale si nutrient, fiind inferioara, astfel incat nu poseda suficiente propietati de vindecare. Mierea bruta este superioara deoare contine enzime active. Este bogata in antioxidanti enzimatici si ne-enzimatici, care cuprind: catalaza, acid ascorbic si flavonoide. Un flavonoid unic, pinocembrina, este prezenta in cantitati apreciabile. In produsele cosmetice este folosita cel mai adesea in lotiunile solare.

VITAMINE: thiamina, riboflavina, niacinul,a cidul pantothenic, vitamine: B6,B12, acid folic, vitamina C,A,D,E,K.

MINERALE: calciu, cupru, fier, magneziu, mangan, fosfor, potasiu, sodium si zinc.