Infarctul miocardul la varstnici

Inima unui varstnic, nu se mai poate adapta la efort. Apare frecvent dispneea la eforturi minime. De aceea la batrani simptomul principal nu este durerea precordiala ci dispneea. Se discuta chiar despre o insuficienta cardiaca latenta a batranului. Infarctul miocardic la varstele inaintate scade ca frecventa. Moartea coronariana scade dupa 70 de ani, dar creste moartea subita vascularo-cerebrala. Deci, desi afectarea aterosclerotica a coronarelor creste, morbiditatea prin infarct miocardic scade. Explicatia probabila consta in selectia prin deces, diminuarea solicitarilor fizice si psihice etc. Infarctul miocardic este mai frecvent la femeile varstnice decat la barbatii de aceeasi varsta. Dupa o statistica din U.S.A. (Radstein), raportul barbati/femei, este de 6/1 sub 50 de ani, 2/1 peste 50. 1/1 peste 70 si 1/2 peste 80.

Interesant este si faptul ca la persoanele varstnice, se gasesc factori de risc mai putini decat la nevarstnici. Hipertensiunea arteriala este cel mai frecvent factor de risc la batrani. Urmeaza diabetul zaharat. In concluzie, la bolnavul varstnic, scade numarul factorilor de risc, frecventa acestora fiind in ordine hipertensiunea arteriala, diabetul zahart si angorul, spre deosebire de bolnavii nevarstnici unde pe primul plan se situeaza obezitatea, fumatul si hiperlipidemia. O alta caracteristica este frecventa infarctelor miocardice mute, descoperite intamplator, pe traseele ECG, si la examenele necroptice.
Tablul clasic al infarctului miocardic la batrani, este inlocuit de tablouri asimptomatice si fruste, de aspecte atipice si simptomatologie de imprumut. Apar astfel infarcte cu tablouri false abdominale, fals cerebrale sau fals pulmonare, care creeaza mari dificultati de diagnostic. Alteori apar tablorui nesemnificative, care sugereaza o suferinta minora: algii toracice, articulare, curbatura, viroze respiratorii etc. Cele mai interesante forme, sunt formele atipice, mute sau silentioase. Durerea, simptomul cardinal din infarctul miocardic clasic (atroce, retrosternala, cu anxietate, cu iradieri precise, fara raspuns la nitriti), este rar intalnita la varstnic. Absenta durerii s-ar datora scaderii sensibilitatii, dezvoltarii retelei anastomotice, restrangerii activitatii fizice, sau mascarii acesteia de catre insuficienta cardiaca care poate insoti infarctul. Aceeasi explicatie se poate da absentei angorului din cardioatia ischemics, sau a claudicatiei intermitente din arterita aterosclerotica periferica.

O modalitate frecventa este debutul prin astenie marcata, chiar adinamia aparuta brusc. Socul cardiogen, edemul pulmonar acut si insuficienta cardiaca, apar frecvent in infarcte miocardice cu debut nedureros. In absenta durerii, pot apare semne neurologice nespecifice (astenie, ameteala, scurte pierderi de cunostinta, dispneea ca expresie a insuficientei cardiace). Alteori infarctul debuteaza sub forma unui accident vascular cerebral. Cand apare, durerea este atipica, are caracter de jena sau disconfort, alteori este intricata, in special coronaro-osteo-articulara, sau are localizare epigastrica (C. Bogdan). Mai frecventa decat durerea este dispneea, care de obicei nu este paroxistica. Se pot intalni si infarcte cu simptomatologie cerebrala: confuzie acuta, disartrie, agitatie psihomotorie, vertije si chiar coma. Simptomele de imprumut cerebrale, digestive (dupa mese copioase), sau din teritoriul arterelor periferice, se datoresc insuficientei circulatorii din teritoriul respectiv. Alteori poate apare un infarct cu debut de insuficienta renala. Mortalitatea in infarctul miocardic acut la varstnic, se datoreste insuficientei cardiace, rupturii de miocard, blocului A - V, socului cardiogen si edemului pulmonar acut. Mortalitatea este mai mare la femei dupa 60 de ani in special in primele 7 zile.