Prezenta ulcerului in stomac sau duoden nu este obligatorie in boala ulceroasa. Imbolnavirea apare inainte de constituirea leziunii tipice, ulcerul avand o faza in care, daca tulburarile sunt recunoscute la vreme si tratate energic, evolutia bolii poate fi oprita. Tulburarile generale care duc la aparitia ulcerului, unele simptome ale bolii care intereseaza alte functii decat digestia, complicatiile cu ecou asupra intregului organism, fac ca boala ulceroasa sa fie considerata ca o boala a intregului organism. De aceea, tratamentul ei nu poate sa se limiteze numai la regim alimentar si medicamente cu actiune locala, ci cuprinde si indicatii speciale privind mai ales modul de viata al bolnavului. Boala este mai des intalnita la barbatii intre 20 si 50 de ani. In prezent, la fiecare 20 de adulti gasim unul care prezinta semne de boala ulceroasa.
Peretii stomacului sunt formati din mai multe straturi suprapuse, dintre care cel interior este constituit din mucoasa gastrica, foita fina, in grosimea careia se gasesc glandele gastrice, care secreta sucul acid si fermentii digestivi. Urmeaza stratul cel mai gros, format din fibre musculare orientate in diferite directii. Contractiile acestor fibre explica miscarile stomacului. In mod normal, alimentele care sosesc prin esofag sunt preluate de stomac si indreptate, cu ajutorul contractiilor peretilor sai, catre pilor. Contactul alimentelor cu mucoasa gastrica din regiunea de langa pilor reprezinta un stimul pentru secretia de suc gastric. Secretia de suc gastric este declansata inainte de ajungerea alimentelor in stomac. Simpla vedere a mancarii, mirosul sau gustul ei, dau nastere unei secretii de suc gastric numit de apetit. Este faza psihica a secretiei, cand sucul apare in stomac datorita unui reflex nervos comparabil cu cel care produce salivatia celui care vede sau miroase un aliment (a-i lasa gura apa). Contractiile stomacului asigura amestecul masei alimentare cu fermentii sucului gastric. Alimentele de natura protidica sunt digerate in mare masura de stomac, sub influenta fermentilor si cu ajutorul acidului clorhidric. Rolul digestiei gastrice este sa simplifice compozitia chimica a alimentelor, pregatindu-le pentru faza a doua a digestiei, care are loc in intestin. Celelalte alimente (grasimile, fainoasele) sunt mai putin sau deloc influentate , de procesul digestiei gastrice. O data digestia gastrica terminata, alimentele parasesc stomacul.
Este dovedit astazi ca sistemul nervos are un rol hotarator in coordonarea tuturor functiilor organismului Si in adaptarea acestuia la mediu, adica la complexul de factori externi care actioneaza asupra organismului. Hrana nepotrivita, caldura exagerata sau frigul, oboseala, supararile, intoxicatiile, cu un cuvant toate modificarile mediului in care traim, au urmari asupra organismului, modificand in mod trecator una sau mai multe functii ale acestuia. Adaptarea organismului se face prin intermediul sistemului nervos si al glandelor endocrine. Este un mecanism de reglare prompt si perfectionat, gratie caruia omul isi mentine integritatea si capacitatea functionala in limitele largi ale variatiilor mediului extern. In peretii stomacului se gasesc formatiuni nervoase, in care nervii, de forma unor fire subtiri, se impletesc in retele numite plexuri.Sunt doua asemenea plexuri, unul asezat sub mucoasa gastrica, al doilea in stratul musculos al stomacului. Primul controleaza secretia de suc, al doilea miscarile proprii ale stomacului. De la nivelul acestor formatiuni pleaca nervii, care, prin diferite etape intermediare, urca pana la centrii nervosi superiori. Paralel cu acestia merg alte cai nervoase, prin care influxul nervos, asemenea unui curent electric, coboara de la acesti centri spre plexurile din peretii stomacului. Aceste duble legaturi explica dependenta stomacului de totalitatea organismului si de mediul extern.
Revenind la problema bolii ulceroase, este sigur ca ea apare ca o expresie a dereglarii mecanismelor nervoase care controleaza functiile stomacului. In principiu, boala ulceroasa poate fi produsa de orice factor daunator cu actiune prelungita sau repetata asupra diferitelor punctelor ale lantului de reflexe care leaga stomacul de scoarta cerebrala. Sa ne liimitam, pentru inceput, la cauzele generale (actionand in primul rand asupra sistemului nervos central), care favorizeaza aparitia bolii ulceroase. De exemplu, starile de tensiune nervoasa prelungita sau emotiile de ordin negativ (furie, frica) des repetate au efectul de a intretine in scoarta creierului o permanenta stare de excitatie, in aceste conditii, scoarta nu-si mai poate indeplini rolul de dirijor al functiilor interne. Acestea, eliberate de sub controlul scoartei, se desfasoara dezordonat, ducand la pierderea echilibrului functional normal. Ca urmare, secretia acida a stomacului poate atinge valori prea mari, in timp ce vasele de sange intra intr-un spasm prelungit, impiedicand o buna nutritie a organului si mai ales a mucoasei gastrice. Din actiunea unui suc gastric hiperacid asupra unei mucoase insuficient de rezistente poate aparea, la un moment dat, ulcerul.
Boala ulceroasa mai poate fi intretinuta si agravata prin acelasi mecanism reflex si de o leziune a altor organe din abdomen, ca de pilda inflamatia apendicelui. Si aceasta provoaca spasme ale musculaturii stomacului, precum si secretia marita de acid clorhidric, conditii favorizante pentru aparitia ulcerului. Exista insa foarte numeroase cauze cu actiune locala asupra stomacului si duodenului, al caror efect este aparitia ulcerului. Este sigur ca o alimentatie prea bogata in condimente iuti reprezinta o continua iritatie pentru tubul digestiv. Prajirea grasimii duce la descompunerea acesteia in produse iritante care, asemenea condimentelor iuti sau acide, excita secretia stomacului, congestioneaza mucoasa care captuseste tubul digestiv si favorizeaza aparitia unei inflamatii locale, asa numita gastrita hiperacida. Mai favorizeaza aparitia ulcerului mestecatul insuficient, fie ca dantura este descompletata, fie ca bolnavul este obisnuit sa manance prea repede. Alimentele insuficient faramitate vor avea tendinta sa stagneze in stomac mai mult decat normal, devenind astfel iritante. De asemenea, obiceiul de a manca fierbinte sau prea rece supune stomacul la actiunea repetata a unei temperaturi nepotrivite. Dintre factorii alimentari care produc mai des o gastrita, alcoolul ramane insa cel mai daunator. Efectul lui, pe langa stimularea secretiei gastrice acide si congestionarea mucoasei gastrice, este si direct: el lezeaza mucoasa care este destul de sensibila. In general putem spune ca limba constituie cel mai bun control al stomacului. Tot ceea ce arde, inteapa sau irita limba va irita si stomacul, in care alimentele stau ore intregi, nu cateva secunde, ca in gura. In ceea ce priveste tutunul, el are un rol bine dovedit in declansarea unei gastrite si in intretinerea unui ulcer constituit. Atat nicotina, cat si alte produse rezultate din arderea tutunului si a foitei de tigara au proprietatea de a stimula secretia gastrica si de a declansa spasme ale musculaturii tubului digestiv. Un efect profund daunator il are si enervarea in timpul mesei, deoarece ea duce la dezorganizarea mecanismelor nervoase care controleaza secretia gastrica. Semnalam, in sfarsit, rolul daunator al mancatului la ore neregulate. Stomacul isi formeaza cu timpul un reflex conditionat de declansare a secretiei gastrice la orele la care se lua de obicei masa. Daca persoana respectiva nu mananca la aceasta ora, secretia acida va ataca peretii stomacului in lipsa alimentelor.
In aceste conditii, ulcerul poate aparea la un moment dat, boala trecand astfel in faza a doua, in care peste tulburarea functionala se suprapune leziunea organica. Ulcerul se situeaza, de obicei, in apropierea pilorului, pe mica curbura a stomacului sau pe bulbul duodenal, adica in regiunile cele mai expuse actiuniii sucului gastric. Este o leziune rotunda, care cuprinde in adancime 2-3 straturi din cele 4 ale stomacului.
Se intelege ca in conditii egale se imbolnavesc de ulcer mai ales cei predispusi. Exista intradevar familii de ulcerosi si aceasta notiune trebuie avuta in vedere pentru prevenirea bolii. Cei care au intre rudele de sange cazuri de boala ulceroasa si reactioneaza la factori nocivi mentionati cu simptome caracteristice, trebuie sa ia masuri din vreme.