colita

 Colita este inflamatia intestinului gros. Boala evolueaza indelung, cu perioade de sanatate aparenta, intrerupte de agravari provocate de abateri de la regim, emotii, stari de enervare, frig etc. Cauza colitelor cronice trebuie cautata in enterocolitele acute neingrijite, in constipatia cronica netratata care sfarseste prin a duce la lezarea intestinului, in actiunea iritanta a viermilor intestinali sau intr-o digestie incompleta a alimentelor in stomac si intestinul subtire. Printre cauzele frecvente de agravare a colitelor cronice se citeaza si starile de tensiune nervoasa prelungita si repetata si unele obiceiuri neigienice ca mestecatul grabit si incomplet al alimentelor, caracteristic celor ce mananca pe fuga sau n-au dantura buna, precum si abuzul de alimente iritante pentru intestin, ca legume si fructe crude, ceapa, usturoi, hrean, masline, nuci alune, marmelada, bomboane, paine neagra. Suferintele bolnavului constau in dureri abdominale, balonari si diaree precedata de colici si bolboroseli abdominale. Ca urmare a acestor suferinte, pofta de mancare scade, bolnavul slabeste si prezinta de regula tulburari nervoase ca depresie, oboseala si preocupari exagerate de starea sa. Scaunul in colitele cronice prezinta unele caractere specifice. El este de regula lichid sau moale, inform, prezentind aspectul de baliga de vaca, insotit adesea de eliminare de mucozitati, mai rar de sange.
Colita se insoteste adesea de o predominanta a florei de fermentatie, in prima portiune a intestinului gros. Caracteristica acestei flore, care in mod normal este prezenta in intestinul omului si are un rol util de completare a digestiei, este ca traieste pe seama anumitor resturi alimentare (celuloza fructelor si legumelor, amidonul nedigerat si zaharurile cand sunt consumate in cantitati mari) ajunse pana in intestinul gros. Aici are loc o producere abundenta de gaze si substante acide iritante pentru peretii intestinali De aceea apar balonarile si bolboroselile abdominale, durerile si diareea. Deosebita de colita de fermentatie, cea de putrefactie se caracterizeaza printr-o predominanta, in intestinul gros, a florei microbiene respective, flora ce traieste si se inmulteste mai ales pe seama albuminelor aflate in secretiile intestinului inflamat.
Vindecarea colitelor este posibila prin masuri de ordin medical si dietetic, aplicate preseverent, de-a lungul unei perioade mai mari de timp. Este bine de stiut ca ameliorarea starii bolnavului nu inseamna si vindecare si ca la noi abateri de la regim suferintele pot reveni, cu aceleasi caractere ca la inceput. Deoarece bolnavii de colita cronica prezinta o anumita predispozitie constitutionala pentru suferinte intestinale, predispozitie care se poate manifesta oricand cu ocazia unui abuz de alimente iritante sau a unei perioade de tensiune nervoasa, acestia trebuie sa adopte definitiv unele reguli de igiena generala si alimentara, care sa-i puna la adapost de noi suferinte. Astfel, repararea danturii, mestecatul metodic, evitarea enervarilor, mai ales in timpul mesei, combaterea parazitilor intestinali, acolo unde este cazul, combaterea perioadelor de constipatie cu laxative usoare, neiritante, ca samanta de in sau uleiul de parafina sunt masuri ce pot aduce vindecarea sau ameliorari substantiale si de lunga durata. Nici un medicament nu poate inlocui insa dieta care, urmata perseverent, poate duce uneori la vindecare, chiar fara alte tratamente.
Reguli de alimentatie in colita
Bolnavii vor manca de preferinta de cinci ori pe zi la aceleasi ore.
- Mesele vor fi compuse din portii moderate ca volum, dar hranitoare. Bolnavul, in general slab, va trebui sa revina la greutatea normala.
- Se vor evita orice fel de lichide la masa.
- Lichidele reci sunt oprite.
- Se vor bea intre mese ceaiuri calde de musetel, menta, sunatoare, maces.
Regimul in colita de fermentatie. Cand bolnavul de colita este denutrit, ceea ce se intampla deseori din cauza restrictiilor pe care si le-a autoimpus, ca urmare a suferintei sau a unei diete gresit intelese si prea prelungite, alimentatia trebuie imbogatita pentru recastigarea greutatii pierdute. Pentru aceasta, continutul dietei trebuie sa fie normal in ceea ce priveste aportul de glucide, excluzand insa celuloza si fainoasele greu digestibile, care fermenteaza usor la nivelul colonului drept. Se vor consuma deci paine alba prajita, orez, gris si peltele luate mai ales la sfarsitul mesei, in cantitate moderata. Cantitatile de grasimi vor fi normale. Grasimile vor fi consumate crude sau dupa fierbere inabusita.
Aportul important de albumine de origine animala, susceptibile sa schimbe substratul pe care se dezvolta flora de fermentatie, este insa prima masura dietetica. Regimul va fi bogat in vitaminele din grupa B (decoct de tarate) si in vitamina C (sucuri de fructe). Se vor folosi metode culinare care sa transforme alimentele in asa fel ca sa fie cat mai usor de digerat. Se vor exclude adaosurile gustative iritante, daunatoare, ca si alimentele excitante ale sistemului nervos.
Alimente indicate in colita de fermentatie sunt:
Bauturi: infuzie de menta, de maces, de musetel, fiertura dfe tarate, cafea de ghinda, cacao cu apa, sucuri de legume, de fructe; oranjada sau citronada (preparare cu apa in loc de sifon), uneori vin rosu vechi;
Paine alba si prajita taiata in felii subtiri.
Fainoase: de calitate buna si usor digerabile, ca fainuri de cereale bine rafinate, pudra de orez, zeamil, fidea, taitei bine fierti si de preferinta sub forma de budinci sau sufleuri, mamaliguta moale pripita, dar bine fiarta, toate in cantitati moderate.
Carne si mancaruri cu carne: carne slaba de vaca, de vitel, de porc slaba, cotlet de berbec, ficat, carne de gaina sau de pui, de preferinta tocate, fripte la gratar sau fierte inabusit, fripturi la cuptor, chiftele marinate dietetice, ardei umpluti sau musaca, mai rar mancaruri de carne cu legume in cantitate mica (dintre cele permise mai jos cu sosuri dietetice, adica fara grasime prajita).
Mezeluri: sunca slaba, parizer dietetic, crenvursti dietetici.
Peste : peste slab de rau, peste in aspic, peste rasol, peste fript in pergament la cuptor, peste fript la grartar sau saramura moderat sarata, conserve de salau rasol dietetic.
Oua: in supe sau in budinci si sufleuri, omleta dietetica, ou fiert, spuma de albus.
Branzeturi: branza de vaci, urda, cas nesarat, telemea desarata, cascaval moale nu prea sarat, svaiter.
Legume: carote, dovlecei, fasole verde frageda, spanac, morcovi, cartofi in cantitate mica preparati in supe-creme, pireuri, sufleuri fierte la abur sau budinci, rareori si in cantitate moderata, mancaruri de legume cu carne si sosuri dietetice.
Salate: sfecla coapta la cuptor si apoi rasa, salata verde tanara, maruntita sau oparita o clipa in apa clocotita; rosii bine parguite, fara coji si samburi; morcovi sau carote rase foarte marunt; rareori ardei gras bine copt, taiat ca taiteii subtiri (salatele se permit in cantitati care sa nu depaseasca 100-150 g). Salatele de cruditati nu sunt suportate la fel de toti bolnavii, de aceea vor fi permise numai cu avizul medicului.
Fructe: rareori, cand bolnavul este perfect restabilit, sunt permise piersici si pere pergamute crude. Ele vor fi curatite de coaja. De preferinta se vor bea insa intre mese ca sucuri. Se permit: fructe coapte la cuptor, rareori pireuri de fructe crude rase, compot din fructe curatite de coaja, putin indulcit, trecut prin sita, in cantitate moderata, gelatine din sucuri de fructe, sufleuri din pireuri de fructe si albus, coapte la cuptor.
Supe: slabe de carne partial degresate, sau supe de oase strecurate, cu perisoare de came, fulgi (zdrente)de ou, galuste, de branza, supa de carne cu orez, supa de legume cu orez si lamaie, de chimen cu paine prajita, de tarate, supa-crema de pasare.
Grasimi: unt crud, ulei fiert inabusit cu soteuri de legume (permise) sau fiert in sos dietetic, putina frisca.
Sosuri: alimentatia coliticului este bine sa fie uscata. Pentru varietate insa si pentru gust, se pot permite uneori numai sosurile dietetice pregatite cu unt sau untdelemn fiert, pe baza de zeama de carne. Sosul se poate lega, in loc de faina, cu zeama de orez fiert. Sunt permise sosul de legume date prin sita, sosul alb.
Deserturi: gelatine din ceai de menta, cacao, sucuri de fructe si branza de vaci, spuma de gris cu sos de cacao sau suc de afine, tarte cu peltea de gutui, aluat fiert (ecler), aluat uscat, biscuiti de albus si biscuiti fara crema, peltele, spuma de albus batuta cu zahar in loc de frisca.
Condimente: pentru carne si sosul de friptura se recomanda cimbru uscat cernut prin sita, uneori ceapa fiarta si apoi trecuta prin sita, foarte putin usturoi, foi de dafin in cantitate mica, verdeturi tocate, de asemenea in cantitate mica; pentru deserturi se pot folosi vanilina, cate putina scortisoara, coaja rasa de lamaie sau de portocala.
Conserve: conserve de carne slaba, de vaca, de vitel sau de pasare fierte in suc propriu sau cu aspic, salau dietetic, perisoare fierte in supa de carne, perisoare in sos de rosii.
Diverse: pentru acrit supele se pot folosi sucul de lamaie, sarea de lamaie diluata, borsul sau iaurtul in cantitate moderata (cate o lingura la portie).
Toate aceste alimente nu sunt suportate la fel de toti bolnavii de colita. De aceea, trebuie avuta in vedere si toleranta personala a fiecaruia. Important este ca portiile de mancare sa fie moderate. Este posibil ca alimentele, de obicei bine tolerate, sa produca o diaree atunci cand se face abuz si, dimpotriva, un aliment nepermis sa fie perfect tolerat daca este consumat intr-o cantitate foarte mica.
Alimentele contraindicate in colita de fermentatie sunt:
Bauturi: spirtoase (tuica, drojdie, vermut, bere), lapte batut, iaurt acru, sifon, suc de mere, must, bauturi reci.
Paine: neagra, calda sau neprajita.
Fainoase: de proasta calitate, insuficient fierte, preparate cu grasimi prajite, cu marmelada, nuci, prune.
Carne: grasa, de porc, gasca, rata, vanat, preparata cu grasimi interzise sau prajite, cu legume interzise si rintas de ceapa, tocaturi picante cu ceapa prajita; conserve de carne cu condimente picante, cu ceapa, grasime prajita, carne conservata prin sarare, afumare, marmare,raci, sardele, macrouri, peste prajit sau pane.
Branzeturi: fermentate, foarte sarate.
Oua: prajite, maioneza, oua cu mustar, oua umplute cu sardele, ciuperci sau orice sos picant cu grasime prajita.
Legume: ridichi, gulii, castraveti, varza, conopida, ceapa, praz prajite, gratinate (prajite la cuptor), chiftelute de legume prajite, preparate cu rantas, de ceapa prajita, fasole, linte, mazare uscata.
Fructe: crude, necoapte, acre, cu coji si samburi, compot mult indulcit sau cu coji, castane; fructe uscate : stafide, curmale, smochine, caise uscate, prune uscate sau in compot; fructe oleaginoase: nuci, alune, migdale.
Supe: grase de carne sau peste, borsuri sau supe de zarzavaturi nepasate, supe de leguminoase, ciorbe acrite cu zeama de varza sau de muraturi, orice supa cu rantas si colorata cu boia.
Grasimi : untura, slanina, smantana, orice grasime prajita, frisca in cantitate mare.
Sosuri: maioneze, sos de mustar, sosuri de rantas cu ceapa, cu piper, cu boia, sos marinat, sos de ciuperci.
Deserturi: prajituri cu crema de unt, de migdale, placinte cu multa grasime, aluaturi dospite, aluaturi proaspete, aluaturi cu nuci, alune, marmelada, compoturi mult indulcite, nepasate, inghetata, gogosi, clatite, fructe zaharisite, miere, dulceata, gem, serbet.
Condimente: ceapa cruda, ceapa prajita, boia, ardei, mustar, otet in cantitate mare, verdeturi tocate mare.
EXEMPLE DE MENIURI PENTRU COLITA CRONICA
Iarna si primavara
EXEMPLUL I
Ora 7: Ceai, paine alba prajita, branza de vaci, peltea de fructe
Ora 11: Tartina cu pasta de carne
Ora 15; Supa de pasare cu galuste de gris,
Gaina rasol, pireu de spanac
Gelatina de cacao
Ora 18: Ceai de menta, biscuiti
Ora 21: Spaghete cu unt si telemea, Mere coapte
EXEMPLUL II
Ora 7: Cafea de orz cu lapte, paine alba prajita, unt, peltea
Ora 11: Tartina cu pasta de sardele frecata cu unt
Ora 15: Supa de legume strecurata, cu zdrente de ou,
Gratar de vaca, fasole verde (conserve) a la grec,
Budinca de zeamil cu vanilie
Ora 18: Gelatina de afine
Ora 21: Pilaf cu sunca si unt,
Spuma de gris

Vara si toamna
EXEMPLUL I
Ora 7: Ceai cu lapte, paine alba prajita, telemea, o lingurita de peltea de gutui
Ora 11: Tartina cu pasta de carne
Ora 15: Supa de pui cu fulgi de ou,
Pui fript, pireu de morcovi,
Ceai, gelatina si zeama de fructe
Ora 18: Tartina cu pasta de carne
Ora 21: Peste alb in aspic,
Crema de vanilie la ceasca.
EXEMPLUL II
Ora 7: Cacao cu apa, paine alba prajita, unt, o lingurita de peltea
Ora 11: Tartina cu telemea
Ora 15: Crema de legume,
Budinca de orez cu carne si sos de rosii dietetic,
Gelatina cu suc de fructe
Ora 18: Tartina cu telemea
Ora 21: Vitel rece cu salata de rosii, curatate de coji si samburi, in cantitate de 150-200 grame.
Lapte de pasare.